CreÂşte piaĂža minciunii

Miercuri, ĂŽntr-o salĂŁ somptuoasĂŁ a Hotelului Marriot, s-a desfĂŁÂşurat, ĂŽn faĂža unei asistenĂže numeroase, aÂşa-zisa „Zi a agenĂžiilor de presĂŁ“, ĂŽn formula agreatĂŁ a unei dezbateri. ÂŞtiam cĂŁ existĂŁ ziua pĂŁdurarilor, ziua pescarilor amatori, ziua minerului, dar ziua ziaristului de agenĂžie, ba. Ideea, nevĂŁduvitĂŁ de interes Âşi consistenÞã, a pornit de la Rador, agenĂžie dependentĂŁ de societatea publicĂŁ de radio. Rolul meu, marcat cu nume ĂŽntreg pe o etichetĂŁ de la masa prezidiului, era sĂŁ vorbesc despre A.M.Press, instituĂžie pe care am ĂŽnfiinĂžat-o acum aproape 16 ani Âşi pe care o pĂŁstoresc. Colegii mei, directori de instituĂžii similare - AFP, Mediafax, Rompres, Rador, un profesor specialist ĂŽn instituĂžii de presĂŁ de la Sorbona - au vorbit doct despre piaĂža informaĂžiilor, concurenÞã, adaptĂŁri tehnice la viteza de miÂşcare a Âştirii. Într-un final, toatĂŁ lumea a fost de acord cĂŁ beneficiarii Âştirilor noastre au nevoie de adevĂŁr Âşi profesionalism. ÂŞtirea trebuie sĂŁ fie documentatĂŁ Âşi sĂŁ nu mintĂŁ deloc. Am recapitulat ĂŽn minte ĂŽntĂŽmplĂŁri din mereu bulversata noastrĂŁ politicĂŁ, din '90 Âşi pĂŽnĂŁ azi. Multe din ele mi-au arĂŁtat cĂŁ beneficiarul sau clientul produselor agenĂžiilor de presĂŁ are schepsurile, pretenĂžiile lui, care uneori sĂŽnt chiar cusururi. Oricum, ca la taraba cu cartofi sau la talcioc, clientul nostru este stĂŁpĂŽnul nostru. Îi dĂŁm marfa pe care o vrea. Dar putem oare?
Prin '92 cred, aveam la BraÂşov un corespondent, ziarist cu experienÞã, care lucra cu jumĂŁtate de normĂŁ la A.M. Press Âşi cu cealaltĂŁ jumĂŁtate de normĂŁ la ziarul prezidenĂžial „DimineaĂža“. Într-o zi, aruncĂŽndu-mi privirea pe respectivul ziar, am vĂŁzut o relatare de la BraÂşov legatĂŁ de vizita lui Ion Iliescu ĂŽn oraÂşul de sub TĂŽmpa. ÂŞtirea, cu totul alt conĂžinut Âşi cu totul alte vorbe figura Âşi ĂŽn fluxurile A.M. Press, trimisĂŁ de acelaÂşi corespondent. Ce scria el ĂŽn „DimineaĂža“? CĂŁ preÂşedintele Iliescu a fost primit sĂŁrbĂŁtoreÂşte la BraÂşov, cĂŁ femeile s-au umezit de emoĂžie vĂŁzĂŽndu-l ĂŽn carne Âşi oase, mĂŁ rog, cĂŁ a fost o fericire generalĂŁ pentru braÂşoveni. Mai ceva ca ĂŽn povestea cu minerii care plantau flori pe platoul din faĂža Teatrului NaĂžional, omiÞÎnd amĂŁnuntul cĂŁ pe post de hĂŽrleĂž utilizau cĂŁpãÞÎnile noastre. În Âştirea de agenĂžie scria cĂŁ preÂşedintele fusese huiduit, se scandase vĂŽnjos „Jos Iliescu!“, iar bodyguarzii opriserĂŁ cu greu persoanele furioase care vroiau sĂŁ-i corecteze Âşefului statului croiala de la costum. L-am sunat enervat pe corespondent Âşi l-am ĂŽntrebat unde dracu scrie adevĂŁrul. În ziarul „DimineaĂža“ sau ĂŽn Âştirea agenĂžiei pe care o conduc? FireÂşte cĂŁ la tine am scris adevĂŁrul, mi-a rĂŁspuns ziaristul. Iliescu a fost fluierat, huiduit, iar unii au aruncat cu roÂşii dupĂŁ maÂşina prezidenĂžialĂŁ. Inutil sĂŁ-l beÂştelesc pe gazetar. κi lua banul de la ziarul preÂşedintelui, oferind marfa care convenea clientului, chiar dacĂŁ ea n-avea nici o atingere cu realitatea. AdevĂŁrul era ultimul ingredient din compoziĂžia Âştirii care conta. ConÂştiinĂža profesionalĂŁ? VorbĂŁ ĂŽn vĂŽnt!
Vremuri apuse, veĂži spune. AÂş! În intervenĂžia mea de la Marriot, mi-am exprimat ĂŽngrijorarea, bazatĂŁ pe exemple contemporane, cĂŁ numĂŁrul clienĂžilor care vor varianta din „DimineaĂža“ a Âştirii braÂşovene a crescut. Îi intereseazĂŁ adevĂŁrul? SĂŁ fim serioÂşi. CreÂşte alarmant numĂŁrul clienĂžilor politici care cumpĂŁrĂŁ, pentru presĂŁ sau pentru alte instituĂžii, Âştirea care le cade mĂŁnuºã. TransmiÞÎnd azi cele douĂŁ variante ale relatĂŁrii pomenite mai sus, ĂŽn acelaÂşi flux de Âştiri, mi-e teamĂŁ cĂŁ - deie SfĂŽntul sĂŁ mĂŁ ĂŽnÂşel - cei mai mulĂži vor prelua varianta rozĂŁ cu preÂşedintele bombardat nu cu ouĂŁ clocite, ci cu crizanteme, chiar dacĂŁ ĂŽn sufletul lor Âştiu bine unde e adevĂŁrul.