 „ÃŽncercãrile unora de a-l face pe român sã renunþe la credinþa strãmoºeascã sînt mereu jalnice ºi zadarnice“
• interviu cu protul Vasile Dogaru, protopopul de Tîrgu Neamþ Reporter: Pãrinte protopop, oraºul Tîrgu Neamþ este urbea cu cele mai multe biserici din Moldova...
Vasile Dogaru: Raportat la numãrul locuitorilor aºa este, avem un numãr de 13 biserici în oraº ºi se mai ridicã douã cu voia lui Dumnezeu. Asta exprimã, dacã vreþi, marea dragoste a locuitorilor pentru credinþa strãmoºeascã, pentru ortodoxie.
Rep.: Trebuie remarcat efortul depus, pentru ca lãcaºurile de cult sã arate extraordinar, avem biserici de o frumuseþe rarã, nu mai vorbesc de sediul Protopopiatului.
V.D.: Prin strãduinþa preoþilor parohi ºi a consilierilor eparhiali, prin sprijinul nelimitat al enoriaºilor noºtri s-a reuºit realizarea acestei salbe de nestemate, avem spre mîndria noastrã o bisericã mai frumoasã ca alta, fapt recunoscut de toþi credincioºii, prietenii ºi turiºtii care ne calcã pragul. Trãim într-un þinut binecuvîntat de Dumnezeu, care ne-a rãsplãtit credinþa nestrãmutatã, ferindu-ne mereu de urgia apelor, cutremurelor, molimelor aviare ºi de tot felul.
Rep.: Administraþia localã vã sprijinã demersurile?
V.D.: Avem o colaborare foarte bunã cu cei care conduc destinele urbei, gãsim înþelegerea cuvenitã, respectul ºi prietenia de care Biserica are nevoie. Domnul primar Decebal Arnãutu este un bun creºtin ºi a înþeles de mic copil, din familie, rolul benefic pe care îl are aceastã instituþie în orice comunitate.
Rep.: Se pare cã vremurile tulburi prin care trecem au fãcut, mai mult ca oricînd, ca bisericile noastre sã fie mereu pline de credincioºi...
V.D.: Dintotdeauna a fost aºa, mereu credinþa în Dumnezeu i-a îndreptat pe tîrgnemþeni spre Biserica Ortodoxã, pentru a se ruga ºi reculege. Ceea ce ne bucurã este numãrul tot mai mare de tineri ce vin spre Bisericã, ei reprezintã viitorul nostru, marea noastrã speranþã pentru mai departe.
Rep.: În Tîrgu Neamþ coabitaþi fãrã probleme ºi cu reprezentanþi ai altor culte...
V.D.: Prin diverse conjuncturi sociale, rezultat ºi al meandrelor istoriei, în oraº au apãrut ºi mici comunitãþi catolice, baptiste, adventiste, evanghelice etc. Convieþuim în deplinã înþelegere, fiecare îºi vede de credinþa lui ºi nu s-au înregistrat conflicte majore, care sã învrãjbeasã aceste comunitãþi religioase ºi sã declanºeze dispute virulente interconfesionale.
Rep.: Atunci cum explicaºi recentul conflict cu reprezentanþii cultului Martorii lui Iehova?
V.D.: Ca un accident nefericit, generat de lipsa de tact ºi experienþã a unor aºa-ziºi «misionari» care au pãtruns în aceastã zonã fãrã a cunoaºte nimic despre acest þinut binecuvîntat de Dumnezeu, care au ignorat marea dragoste a localnicilor pentru credinþa ortodoxã strãmoºeascã.
Rep.: De fapt ce s-a întîmplat?
V.D.: Un numãr de 30-40 de persoane aparþinînd cultului Martorii lui Iehova, de prin Ardeal, au venit ºi s-au cazat în satul Sãcãluºeºti la un motel, de unde au declanºat o adevãratã campanie misionarã în zonã. Au anunþat Poliþia din Grumãzeºti despre sosirea lor, dar nu au mers ºi la primãrie pentru a face cunoscut demersul lor. Aºa se face cã au început sã meargã din casã în casã, împãrþind pliante ºi diverse materiale de propagandã religioasã, încercînd sã lege dialoguri cu localnicii. Aceºtia, însã, afirmã cã au fost deranjaþi de insistenþa ºi obrãznicia cu care au fost abordaþi, ceea ce a generat o stare conflictualã care putea degenera.
„Este o mare greºealã, o prostie, sã nu þii cont de realitate, de faptul cã nu toatã lumea este dispusã sã renunþe la tradiþiile ºi obiceiurile strãmoºeºti, la morala creºtinã ºi religia în care a crescut“
Rep.: Se spune cã ceva îmbrînceli au cam fost, cã s-a lãsat chiar cu o plîngere penalã ºi certificate medico-legale, cã iehoviºtii ar acuza preotul din sat cã i-a incitat pe enoriaºi.
V.D.: Noi am fost anunþaþi de preot despre ce se întîmplã, el fiind alertat de cãtre sãteni. Ne-am deplasat la faþa locului, lucrurile se liniºtiserã în bunã parte, le-am spus localnicilor sã se liniºteascã ºi i-am întrebat dacã vor sã rãspundã la oferta iehovistã ºi sã treacã la acest cult. Toþi au respins vehement propunerea ºi atunci i-am sfãtuit pe cei din grup cã ar face bine sã se retragã. Bineînþeles cã aceºtia au negat faptul cã desfãºoarã o campanie de prozelitism, de altfel interzisã de legile þãrii.
Rep.: Pãrinte protopop, de fapt ce v-a deranjat? Vã e teamã cã enoriaºii dau în „smintealã“ ºi trec la altã credinþã?
V.D.: Niciodatã! ÃŽncercãrile unora de a-l face pe român sã renunþe la credinþa strãmoºeascã sînt jalnice ºi zadarnice. Mã deranjeazã maniera în care lucreazã aceºti «misionari», care în fiecare varã organizeazã adevãrate campanii de racolare a adepþilor la diverse culte, mai mult sau mai puþin obscure. Finanþaþi de obicei dinafarã, ei vin aici într-un fel de concediu, provocînd tulburãri ºi scandaluri de tot felul, plîngîndu-se cã nu le sînt respectate drepturile, telefonînd pe la ambasade ºi organizaþii neguvernamentale.
Rep.: Cum ar fi normal sã acþioneze?
D.V.: Mi se pãrea corect sã anunþe administraþia localã despre intenþiile lor, sã organizeze o întrunire în locuri stabilite de comun acord, acolo sã le spunã ce vor celor care au rãspuns invitaþiei lor. A intra din casã în casã, nepoftiþi, este o manierã care creazã reacþii ostile ºi de necontrolat.
Rep.: Intrãm în UE ºi asemenea misionari ne vor cãlca tot mai des.
V.D.: Nu sîntem, încã, pregãtiþi pentru aºa ceva. Mai dureazã, dovadã ceea ce s-a întîmplat cu parada homosexualilor din capitalã. ªi ei sînt recunoscuþi de lege ºi au avut autorizaþie pentru miting, dar aþi vãzut reacþiile ostile ale populaþiei, totul a degenerat în adevãrate lupte de stradã. Democraþia nu aduce numai pace, prosperitate ºi toleranþã. Este o mare greºealã, o prostie sã nu þii cont de realitate, de faptul cã nu toatã lumea este dispusã sã renunþe la tradiþiile ºi obiceiurile strãmoºeºti, la morala creºtinã ºi religia în care a crescut. Cine îndrãzneºte sã ignore toate acestea de dragul globalizãrii, aderãrii, integrãrii, îºi asumã un mare risc, punînd în pericol identitatea naþionalã. ªi nu va fi iertat!
|
Autentificare
