PNL si PD sînt incomplete
Procesul democratizarii vietii în Romania este gripat si scîrtie la toate conexiunile. Guvernarea portocalie este preocupata obsedant de rezolvarea conflictelor interne, pe de o parte, si desfiintarea PSD ca singurul partid de anvergura, aflat paradoxal în Opozitie, pe de alta parte.
Pe acest fond conflictual, sub bagheta capelmaistrului Basescu, productia si productivitatea Guvernului Tariceanu este zero si chiar mai putin. Nici o promisiune electorala importanta, tinînd de nivelul vietii sau problemele sociale, nu a fost respectata.
Instinctul primar liberal, de înteles de altfel, împinge guvernarea portocalie sa gestioneze în scop propriu o gama diversificata de afaceri rezultate din transformarea facilitatilor integrarii Romaniei în UE.
Pentru a compensa pierderile de imagine provocate de conflictele interne, înca de la începutul anului 2006, PD si PNL si-au reactivat mecanismele unei campanii foarte dure împotriva PSD, axata pe ura ideologica si personala.
Ridigitatea si intoleranta Puterii fata de Opozitie nu este decît masura degradarii procesului democratizarii vietii, sub toate aspectele, împingînd momentul normalizarii dincolo de momentul integrarii în UE.
Nu este departe vremea cînd PD si PNL vor avea fie si numai impresia ca ar putea apela la sprijinul PSD, fiind singurul partid pe a carui „consistenta“ se poate conta.
Au început, deja, sa trimita mesaje la diverse niveluri pe acest subiect, pe care public înca le declina.
PD a probat deja ca îl preocupa astfel de proiecte, sustinînd public propunerea lui Traian Basescu de a plasa la conducerea SRI un PSD-ist. Poate fi un prim semn al dezghetului, relaxînd într-o masura relatiile.
În aceasta perspectiva, PSD îsi pune problema daca nu este cazul sa raspunda cu aceeasi moneda cu care a fost tratat pîna acum, refuzînd orice apropiere.
Este dovedit ca, nici în trecut si nici acum, PSD nu este rasfatatul presei. Este atipic sa existe vreun ziar, radio sau televiziune care moare de dragul PSD-ului.
Lipsa unei afectiuni, fie si limitata, a mijloacelor mass-media, nu face decît sa întîrzie momentul dialogului dintre Putere si Opozitie, dintre PD si PNL - pe de o parte, si PSD - pe de alta.
PSD poate fi motivat în rezerva pe care si-o proiecteaza fata de PD sau PNL.
Daca PSD a fost demonizat de aceste partide, ca partid al coruptiei, acum este mai mult decît evident ca, în materie de coruptie, social-democratii sînt surclasati de democrati si liberali.
Una din principalele motivatii ale guvernantilor în a se implica în acte de coruptie provine din asertiunea ca niciunul nu va rezolva bine o problema a comunitatii, daca prin aceasta nu îsi rezolva si una din problemele personale. Vulnerabilitatea unor astfel de comportamente este evidenta. Procesul coruptiei poate fi minimalizat daca Opozitia functioneaza la parametrii optimi. Si derapajele Puterii au acelasi remediu. Democratia functioneaza în aceleasi conditii ca si curentul electric. Trebuie sa existe un „plus“ si un „minus“, respectiv o Putere si o Opozitie, pentru ca sistemul sa functioneze.
Spre deosebire, însa, de curentul electric, cu cît diferenta de potential dintre Putere si Opozitie este mai mare, cu atît democratia este mai firava, excesele discretionare si coruptia Puterii fiind mai evidente.
Fara critica, apelînd numai la aprecierea neconditionata a guvernantilor sau administratorilor locali, democratia da rateuri.
În acest context, Presa este conductorul care asigura, în mare masura, functionarea circuitelor dintre Putere si Opozitie.
Opozitia accentueaza problemele grave cu care se confrunta societatea, în timp ce Puterea nu urmareste decît bagatelizarea, chiar nesocotirea lor.
Fara Basescu, PD ar fi un „zero“ barat
Regretabil este faptul ca presa centrala, în proportie de 90%, nu face decît sa ne tina preocupati cu probleme irelevante, promovînd show-ul mediatic facil, în detrimentul realitatilor socante. Daca exista ceva subiecte de interes real în presa centrala, acestea sînt relevate în pagina 9 sau 20 a ziarului, ori în emisiunile de noapte ale televiziunilor.
ÃŽn acelasi timp, putem spune ca presa locala este o presa mult mai reala, aplecata asupra problemelor marunte, cotidiene, care ne preocupa permanent.
Desigur, în general presa scrisa sau vorbita apartine unor oameni de afaceri implicati în politica, ceea ce îi afecteaza considerabil independenta.
Singura sansa a presei, în acest caz, tine de calitatea ziaristului sau realizatorului de emisiune. De cîte ori unul dintre acestia reuseste sa ia pozitie publica fata de o problema reala, înseamna ca a facut eforturi de documentare, dar a si riscat în relatia sa cu patronul media.
ÃŽn general, majoritatea ziaristilor prefera facilul, considerîndu-l pe termen scurt mai productiv, fabricînd stiri de presa cu eticheta de „bombe mediatice“, a caror veridicitate este discutabila. Respectul fata de realitate nu este productiv pentru toata presa, deoarece marile si gravele probleme nu se adreseaza decît unei elite sociale si profesionale.
ÃŽn contextul facil, prezenta presedintelui Basescu si a partidelor coalitiei de guvernare este intens mediatizata.
Exista între aceste partide si Basescu o simbioza contraproductiva.
Grupurile de interese din PNL si PD nu sînt decît grupuri parazite care traiesc pe spatele acestui animal politic care este Basescu, la care, în ultima vreme, s-a adaugat si Tariceanu, dar ca alternativa. Fara Basescu, PD ar fi un „zero“ barat. Statutul PNL fara Tariceanu nu duce în alta parte.
Insistentele parazitului PD, de a ramîne capusat pe Basescu, va determina pe acesta din urma de a se debarasa de toti acesti tîntari parazitari si neproductivi. Atîta timp cît Traian Basescu îsi mentine popularitatea, acesta îsi poate alege propriul drum, croindu-si statul de „presedinte al tuturor romanilor“.
Nu sînt semne ca Tariceanu cu ai sai paraziti ar fi de acord cu ce face si ce gîndeste Basescu.
Toate acestea reprezinta masura departarii de normalitate, ceea ce pare ca nu are nici o legatura cu titlul de mai sus.
Normalitatea este un exercitiu prin care Puterea îsi demonstreaza competenta.
|
Autentificare
