 „Agricultura nu reprezintã o prioritate pentru Guvernul Tãriceanu“
Desi în procesul de aderare a României la structurile europene agricultura are o pondere de peste 60% din integrare, preocuparea actualilor guvernanti pentru dezvoltarea acestui sector este redusã si superficialã. Echipa din Ministerul Agriculturii se multumeste sã constate cã existã doar 4 stegulete galbene care se vor înverzi, cu sigurantã, în cele douã luni care ne despart de 1 ianuarie 2007. Dar pe ce temei si cu ce mãsuri speciale se va realiza „înverzirea“, nimeni nu spune nimic. Specialistii lui Flutur nu fac nici o referire la neutralizarea deseurilor de origine animalã, nici la restrictiile ce ar putea fi aplicate, legate de pesta porcinã, de ecarisaj, de unitãtile de procesare a laptelui care nu corespund normelor europene.
Cum se vor realiza aceste probleme în cele douã luni rãmase, cînd din cele 10.548 de unitãti de procesare din tarã, evaluate de cãtre specialistii din ANSVSA, doar 5% respectã conditiile impuse de cãtre legislatia europeanã? Cine a rãspuns vreodatã la întrebãrile si suspiciunile legate de gripa aviarã, de cheltuielile si abuzurile comise de cãtre îmbogãtitii momentului? Unde au ajuns zecile de milioane de euro de la buget, alocati pentru asa-zisa eradicare a gripei aviare? Care sînt costurile pestei porcine? Cît de realã si de credibilã este mult mediatizata poveste a rentei viagere ? Concret, în judetul Neamt sînt 173.000 hectare teren arabil, dar numai 11 hectare reprezintã suprafata de care au beneficiat, în 2006, cei îndreptãtiti, adicã suma de 1.100 euro pentru un an întreg.
Cum se pot declara multumiti cei din Ministerul Agriculturii cînd, acum, la sfîrsit de toamnã, cîmpurile sînt lãsate în paraginã, pline de bãlãrii, iar masinile agricole sînt extrem de rare pe teren ? Nu trebuie sã fii mare specialist ca sã stii cã orice zi de întîrziere în efectuarea lucrãrilor de toamnã înseamnã diminuarea recoltelor din anul urmãtor. De asemenea, trebuie spus cã ritmul de recoltare din aceastã toamnã este foarte scãzut, la fel ca si interesul agricultorilor. Pe de o parte, este vorba de preturile foarte mari de strîngere a recoltei, iar, pe de altã parte, de preturile prea mici de valorificare.
În aceastã ordine de idei, Guvernul se face vinovat de faptul cã, în întelegere cu procesatorii produselor agricole, au tinut preturile foarte mici, fãcîndu-si servicii reciproce. Deci, cumpãrãtorii au realizat profituri mari, iar Guvernul, prin preturile stabilite, a tinut inflatia scãzutã, în mod artificial.
Social-Democratii au sesizat acest joc periculos, care poate avea consecinte grave si trag un semnal de alarmã pentru atentionarea factorilor responsabili.
Dacã tinem seama cã acum, la data de 24 octombrie 2006, din punct de vedere agrotehnic însãmîntatul grîului ar fi trebuit terminat, putem spune cã pîinea anului 2007 este compromisã.
Din cele 1,9 milioane de hectare programate, au fost însãmîntate doar 500.000 de hectare, în unele zone abia începe înfiintarea culturilor de toamnã.
Probabil, guvernantii nu stiu cã România are nevoie de 5-5,5 milioane de tone de grîu anual, respectiv 3,5 milioane tone pentru consumul uman, 1-1,5 milioane tone pentru furajarea animalelor si aproximativ 0,5 milioane tone pentru sãmîntã. Or, dacã stiu, nu-si fac deloc probleme cã acest Guvern va împinge tara spre importuri considerabile de grîu, situatie greu de conceput pentru România, fost grînar al Europei.
Producãtorii agricoli sînt disperati din cauza greselilor repetate ale actualilor guvernanti, ei nu au resurse financiare sã-si lucreze pãmîntul, sã achite contravaloarea lucrãrilor, a sãmîntei, îngrãsãmintelor.
Sprijinul financiar de 175 RON reprezintã o batjocurã, în conditiile în care îsi valorificã produsele doar cu 3.000 - 3.500 lei/ kg. Cît reprezintã acesti 175 lei din contributia statului, în conditiile în care însãmîntarea unui hectar cu grîu se ridicã la 1.200 - 1.300 lei ?
Dacã în anul 2006 productia agricolã a fost una dintre cele mai slabe de dupã 1989, dacã au rãmas nelucrate circa 1,5 milioane hectare de teren, nu e greu de estimat cã în 2007 vor fi în jur de 2,5 milioane hectare necultivate din cauza nepriceperii, a lipsei de profesionalism si a neglijentei celor aflati la coordonarea acestui sector. Amatorismul celor care fac politicile agricole în cadrul Aliantei D.A. a creat mari necazuri nu doar producãtorilor, ci întregii populatii a tãrii, greu afectate de scumpirea alimentelor. Oamenii nu înteleg cum cei din guvernarea portocalie ies pe posturile TV si tin discursuri populiste despre marile realizãri din agriculturã, cînd ei se aflã la limita subzistentei.
„ÃŽn acest moment, producãtorii agricoli nu sînt pregãtiti pentru accesarea fondurilor“
ÃŽn aceste conditii, spun cu toatã responsabilitatea cã România nu este pregãtitã pentru intrarea în structurile europene, în ciuda declaratiilor demagogice pe care le fac cei din Guvernul Tãriceanu. Desi Uniunea Europeanã promite 12 miliarde de euro pentru agriculturã în intervalul 2007 - 2013, aceste fonduri ar putea fi reduse cu 50 % dacã nu vor exista autoritãti competente care sã le administreze si mecanisme bune de platã si verificare a investitiilor. Dacã lucrurile nu vor fi puse la punct la data aderãrii, se vor aplica si alte penalitãti financiare care vor genera dificultãti pentru sectorul agricol. ÃŽn acest moment, producãtorii agricoli nu sînt pregãtiti pentru accesarea fondurilor, la fel ca si institutiile statului abilitate. Desi la agentiile de plãti salariile sînt foarte mari, comparativ cu ale celorlalti bugetari din agriculturã, oamenii angajati nu sînt cei mai competenti. Concursul pentru ocuparea acestor posturi a fost unul formal si i-a favorizat pe cei din imediata apropiere a Puterii portocalii. Cu astfel de „specialisti“, accesarea fondurilor se va dovedi o operatiune greu de aplicat în mod rapid si eficient.
Iar dacã se va ajunge la astfel de situatii nedorite, existã un singur vinovat care trebuie tras la rãspundere, si anume Guvernul Tãriceanu. Grav este faptul cã si politica agrarã de perspectivã - si mã refer aici la bugetul pentru anul 2007 - este una gresitã.
Guvernantii vehiculeazã zilnic suma de 2,3 miliarde euro pentru agriculturã, ceea ce înseamnã 76.345 miliarde lei, adicã mai mult decît dublu fatã de anul 2006.
Dar, ceea ce nu spun guvernantii sînt cîteva lucruri esentiale si anume:
- contributia României la bugetul agriculturii este 31.972 miliarde lei, adicã 87% fatã de 2006, cînd au fost alocati 36.450 miliarde lei;
- diferenta de 860 miliarde lei provine din credite externe, respectiv 273,4 % fatã de anul 2006 (313 miliarde lei);
- suma de 42.479 miliarde lei provine din fonduri externe nerambursabile, adicã 221 % fatã de 2006 (19.216 miliarde lei).
Partidul Social Democrat nu este de acord cu modul în care a fost constituit bugetul pentru urmãtoarele motive:
- cresterile salariale sînt foarte mari, cu 35,2 % fatã de 2006;
- cheltuielile pentru reclamã si publicitate reprezintã cu 22 % mai mult fatã de 2006;
- cheltuielile pentru protocol si reprezentare - cu 76 % mai mult fatã de 2006;
- fondul ministrului, cu 416,67 % mai mare fatã de 2006;
- subventiile sînt mai mici cu 23 % fatã de 2006 si asta în conditiile în care, în anul trecut, s-au primit cele mai mici sume din ultimii ani.
Aceastã gîndire politicã va duce la sãrãcirea populatiei rurale (43% din populatia tãrii) care nu va avea cu ce sã-si lucreze pãmîntul si cu ce sã-si întretinã animalele, în consecintã le vor vinde.
Este ceea ce-si doreste, probabil, actuala Putere care favorizeazã grupurile de interese din preajma sa.
Fatã de situatia prezentatã, PSD îsi rezervã dreptul de a depune amendamente la Comisia de buget finante. Dacã ele nu vor fi acceptate, parlamentarii sociali-democrati nu vor vota bugetul pentru anul 2007.
Asadar, solicitãm guvernantilor sã dovedeascã responsabilitate, realism si maturitate politicã în luarea deciziilor privind agricultura, sã lase la o parte amatorismul, automultumirea si declaratiile demagogice.
|
Autentificare
