Romanul subteran
• tunele din secolul al XVII-lea împînzesc orasul si sînt descoperite din întîmplare • nu existã o hartã subteranã a municipiului, iar legendele spun cã hrubele au servit luptãtorilor lui Stefan cel Mare • Romanul stã pe imense canale subterane, lungi, dupã unele unformatii, de zeci de kilometri. Omul de rînd habar nu are cã, zilnic, pãseste pe un asfalt ce acoperã un sol gãunos, un adevãrat pericol, în anumite conditii. „Orasul subteran“ a fost construit prin secolul al XVII-lea. Tocmai atunci a luat avînt o viatã economicã suficient de puternicã pentru a obliga avutii din acea vreme sã caute o metodã sigurã de pãstrare a produselor. Astfel au început constructiile la viitoare beciuri, care bagã spaima în constructorii din prezent. Profesor doctor Vasile Ursachi, fostul director al Muzeului de Istorie din Roman, si-a amintit chiar si de primele descoperiri notabile ale hrubelor, dar nu stie sã existe un plan amãnuntit al acestora. „Beciurile au fost sãpate urmare a necesitãtii pãstrãrii alimentelor în bune conditii si putem sã le numim frigiderul orasului. Au apãrut, mai ales, pe lîngã fostele hanuri sau magazine ale acelor timpuri si în jurul lor s-au tesut, de-a lungul anilor, numeroase legende. Este adevãrat cã sînt frumoase, dar neadevãrate, deoarece nu existã nici o dovadã palpabilã si nici nu prea se puteau realiza chiar la dimensiunile din «povesti»“, a declarat profesorul Vasile Ursachi. Punctul de vedere al istoricilor este clar, dar o parte dintre legende nasc semne de întrebare în momentul în care, pe ici pe colo, încep sã aparã la suprafatã vestigii. Ultima astfel de descoperire uimitoare a avut loc în urmã cu putin timp chiar în mijlocul Pietei Centrale. Administratia a vrut sã niveleze o ridicãturã de beton de lîngã tarabele cu zarzavaturi si, dupã ce a fost decopertat primul strat, muncitorii s-au trezit în fata unui hãu. Cei curajosi au intrat si au rãmas surprinsi de enormul beci boltit, din cãrãmidã. Era în perfectã stare, curat si foarte mare. Doinita Maftei, admistratorul pietei, a declarat cã respectiva constructie subteranã i-a luat prin surprindere, deoarece nimeni nu a stiut cã este la cîtiva centimetri sub picioarele vînzãtorilor. „Muncitorii care au ridicat placa pusã deasupra beciului au vãzut aceastã frumusete de beci. Era din cãrãmidã, perfect, iar cineva a avut curiozitatea sã meargã prin el. A dat de o bifurcatie care face legãtura cu strada Stefan cel Mare, iar un alt tunel se îndreaptã cãtre magazinul Cosarom, dar este înfundat“, a precizat Doinita Maftei. Cele mai cunoscute subterane sînt cele care au generat actualul Pietonal. Atunci cînd au fost începute sãpãturile pentru blocurile moderne, o autobasculantã s-a prãbusit. Oficialitãtile de atunci au fost obligate sã desfiinteze canalele, unde puteai întoarce un tanc si sã facã magazine. Legenda spune cã acel imens tunel ar fi fost, de fapt, o cale de fugã pentru oamenii lui Stefan cel Mare si ar fi mers, pe toatã strada ce-i poartã numele, pînã în afara Romanului. Opusul tunelului ar fi trecut pe sub clãdirile Episcopiei si pe sub albia rîului Moldova, pînã într-o veche fîntînã de pe malul opus. Pînã la urmã, asa cum a mai precizat Vasile Ursachi, descoperirile de pivnite strãvechi vor continua si pe viitor, nefiind excluse „surprize“.
|
Autentificare
