Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Noiembrie 2006
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 17 Noiembrie 2006
Tipăreste articolul - Varianta pentru imprimantă Trimite acest articol unui prieten  prin email
Sănătatea - între ciment, statistică si autorităti

Sănătatea - între ciment, statistică si autorităti

Nota redactiei „Monitorul“: Acest articol a fost documentat si realizat de doi ziaristi de la săptămînalul „Cuvîntul“, ziar care apare în orasul Rezina, din Republica Moldova. Ratiunea de a-l publica în cotidianul nemtean este dată de faptul că articolul va participa la un concurs organizat de Asociatia Presei Independente, care are sediul la Chisinău. Unul din proiectele organizatiei, demarat anul trecut, vizează colaborarea transfrontalieră româno-moldovenească, în lupta pentru o informare liberă a cetăteanului, stiut fiind faptul că, în republica de peste Prut, presa este tratată de autorităti diferentiat, ziarele independente si care nu sînt în gratiile Puterii fiind supuse la tot felul de sicane.

Sătenii trăiec cu 4 ani mai mult decît orăsenii

Mai întîi, putină statistică. Potrivit Biroului National de Statistică (BNS), în Republica Moldova, durata medie a vietii locuitorilor de la sate este mai mare cu aproximativ patru ani, fată de cea a orăsenilor. În raportul respectiv, făcut public la începutul lunii octombrie, BNS precizează că bărbatii din localitătile rurale trăiesc, în medie, cu 3,7 ani mai mult decît cei din orase, iar femeile de la tară - cu 3,4 ani mai mult decît cele din orase. În anul 2005, durata medie a vietii la bărbati a fost de 63,9 ani, iar la femei - de 71,8 ani. Cel mai scăzut nivel al indicatorului duratei vietii s-a înregistrat în 1995, cînd a fost de 65,8 ani. Potrivit unui raport realizat anterior de către BNS, la începutul anului 2006, în Moldova locuiau 475,2 mii persoane cu vîrsta de 60 ani si peste, ceea ce constituie a patra parte din populatie, iar peste 11% din numărul cetătenilor sînt persoane care au mai mult de 80 ani. Statul, confom Legii privind protectia mediului înconjurător, recunoaste dreptul tuturor persoanelor fizice la un mediu sănătos, în care scop asigură, în conformitate cu legislatia în vigoare: accesul deplin, operativ si liber la informatiile privind starea mediului si starea sănătătii populatiei, ca si dreptul la informare si consultare asupra proiectelor de amplasare si construire a obiectivelor cu efecte negative asupra mediului, de refacere si amenajare a teritoriului, a localitătilor urbane si rurale.

Autoritătile atacă, cimentistii se apără

Multi locuitori din orasul Rezina (oras aflat la granita cu asa-zisa Republică Transnistria - n.r. Monitorul), satele Ciorna, Mateuti si Popăuti consideră că emisiile uzinei de ciment din Rezina afectează serios mediul si sănătatea populatiei din regiune; că pe an ce trece tot mai multă lume suferă de boli ale aparatului respirator si tractului digestiv, moare de cancer, cauza principală fiind una: praful si gazele uzinei de ciment. Conducătorii raionului si ai Primăriei Rezina sînt de aceeasi părere, desi operează cu argumente de tipul „vedeti ce iese prin cosul uzinei“ sau „uitati-vă ce strat gros de praf acoperă totul în jur“. Administratia SA „Ciment“, la rîndul ei, sustine că întreprinderea respectă întocmai normele în ce priveste cantitatea si calitatea emisiilor; că în ultimii ani au fost investite milioane de lei în modernizarea utilajelor; că impactul negativ al uzinei asupra mediului, după ce întreprinderea a fost privatizată de Compania Lafarge, s-a redus considerabil si învinuirile în ce priveste sporirea morbiditătii populatiei sînt nefondate. Acum doi ani, cînd relatile dintre administratia SA „Ciment“ si autoritătile locale se înrăutătise în mod deosebit, O. Crisu, ex-director activităti la întreprindere, afirma deschis că cineva răspîndeste zvonuri referitor la impactul negativ al emisiilor uzinei asupra sănătătii populatiei, avînd anumite interese. „Dacă am satisface poftele si ambitiile mereu crescînde ale cîtorva demnitari din Rezina“ - spunea O. Crisu - „n-ar exista nici un fel de probleme de ordin sanitar sau ecologic“.
La uzinele de ciment din România, si nu numai, sustinea O. Crisu, se folosesc, în calitate de combustibil de alternativă, cantităti mari de deseuri industriale, întreprinderile lucrează pe cărbune si păcură si nimeni nu are pretentii în ce priveste starea ecologică si sanitară.

Statistica dă dreptate cimentistilor

Statistica medicală oficială din Republica Moldova, în fond, dă dreptate cimentistilor. Potrivit unei informatii prezentate de administratia Spitalului Raional Rezina, starea sănătătii populatiei în satul Ciorna, spre exemplu, în ultimii cinci ani... s-a îmbunătătit. Dacă în anul 2000, aici fuseseră înregistrate 20 de cazuri de cancer, în 2005 au fost numai 13. Este în descrestere dinamica îmbolnăvirilor aparatului digestiv si celui cardiac. Iar incidenta morbiditătii aparatului respirator, în 2005, a crescut fată de 2001 doar cu 9 unităti. La capitolul morbiditatea aparatului respirator, la Păpăuti, în perioada dată, este atestată o crestere de 11, la Rezina - de 4 procente, iar în Mateuti incidenta acestei maladii este în descrestere. Anuarul statistic editat de Ministerul Sănătătii ne oferă o informatie si mai curioasă. Potrivit lucrării, nivelul mortalitătii din cauza îmbolnăvirilor aparatului respirator, inclusiv pneumonii acute, la Rezina este mult mai jos decît la Orhei si Soldănesti, unde, după cîte se stie, nu sînt uzine de ciment, dar nici alte întreprinderi de profil. O situatie similară a fost atestată si la compartimentul mortalitatea din cauza bolilor oncologice, ale aparatului digestiv, inclusiv ciroze hepatice. La Păpăuti, potrivit datelor Oficiului Stare Civilă Rezina, numărul deceselor, în anii 2000-2003, a fost cam la acelasi nivel, ca mai apoi să se reducă aproape de două ori. Dinamica deceselor este în descrestere, în ultimii ani, si în Rezina, Ciorna, Mateuti. Pe cînd în Lalova, localitate situată departe de Rezina si Rîbnita, într-un loc deosebit de pitoresc pe malul Nistrului, dinamica morbiditătii si a deceselor este în crestere. Conform unui raport al lui G. Drapac, medic sef-adjunct al Spitalui Central Rîbnita, prezentat Sovietului raional de deputati ai poporului, în 2005, morbiditatea de boli oncologice la Rîbnita era cea mai mare în regiunea transnistreană, iar din anul 2001, pînă în 2004, a crescut cu circa 200 de unităti. Incidenta de boli oncologice la Rîbnita la 100 mii de locuitori este aproape de două ori mai mare decît media pe Republica Moldova. Iar în Rezina, conform statisticii, mortalitatea de tumori maligne la 100 mii de locuitori este de două ori mai mică decît în Rîbnita. Rezina si Rîbnita sînt situate într-un teritoriu cu perimetrul de circa zece kilometri, adică practic în acelas mediu.

Datele statistice nu reflecră starea reală a morbiditătii

Aici apare întrebarea: cine este mai aproape de adevăr - medicina si administratia SA „Ciment“, ori cei care sustin că sănătatea populatiei din regiune degradează evident, cauza principală fiind uzina de ciment? D-na Maria Florea, medicul-sef al Spitalului Raional Rezina, este de părerea că industria din Rezina-Rîbnita, desigur, influentează negativ nivelul morbiditătii si al mortalitătii populatiei, precizînd, totodată, că nu poate afirma cu certitudine care uzină si ce parte de vină poartă. D-nii Petru Peru, directorul Centrului Medicilor de Familie, si Nicolae Bencheci, directorul Centrului de Medicină Preventivă Rezina, au afirmat că datele statistice nu reflectă starea reală a morbiditătii din regiune. Potrivit acestora, în ultimii 10-15 ani, nimeni nu a făcut investigatii serioase în acest domeniu, care să cuprindă cel putin majoritatea populatiei din localitătile situate în preajma uzinei si care pretind că suferă din cauza acesteia. Statistica oficială, spuneau acestia, depinde de asigurerea teritoriului cu cadre medicale, nivelul de înzestrare al institutiilor medicale, al dispensarizării populatiei etc. Dacă raionul Orhei este asigurat mai bine cu medici de familie decît Rezina, spunea d-na Florea, desigur acolo mai multă lume se va adresa la medici si tabloul morbiditătii va fi mai real. Acelasi G. Drapac a recunoscut că cifrele existente nu reflectă starea reală de lucruri din orasul Rîbnita, deoarece investigatiile cu privire la îmbolnăvirile de cancer cuprind mai putin de jumătate din populatie.
Pentru a cunoaste situatia reală, au concretizat factorii de decizie din domeniul sănătătii al raionului Rezina, este nevoie de niste investigatii complexe în localitătile de referintă, dar acestea pot fi realizate doar cu participarea si sustinerea institutiilor de profil de rang republican. Si dacă asemenea studii nu se fac, desi avem în republică institutiile respective, cum rămîne cu dreptul cetătenilor de a avea o informatie completă si veridică privind starea mediului si a sănătătii populatiei?

Specialistii sanitari si ecologistii vin cu alte argumente

Într-un timp, Centrul National de Medicnă Preventivă refuza să ofere presei orice informatie despre cantitatea si calitatea emisiilor uzinei de ciment din Rezina, motivînd că informatia este confidentială, deoarece analizele respective se fac la comanda SA „Ciment“. Începînd cu 2004, situatia s-a schimbat. La solicitarea săptămînalului „Cuvîntul“, d-na Ana Volneanschi, medic sef-adjunct de stat al Republicii Moldova, ne-a relatat, utilizînd cifre concrete, că Centrul National de Medicină Preventivă efectuează, anual, investigatii de laborator ale calitătii aerului atmosferic, la hotarul cu satele Ciorna, Păpăuti, Mateuti si orasul Rezina, în perioada în care uzina lucrează si, practic, la nici una din substantele poluante nu au fost stabilite depăsiri considerabile de CMA (concentratii maxime admisibile). Si asta chiar în situatia în care, în timpul controlului din 2004, bunăoară, din 73 surse de poluare, numai 34 erau dotate cu sisteme de purificare a aerului, dar care nu functionau permanent, ci doar 3-6 luni în an. D-na Volneaschi a precizat că, în ultimii ani, s-a redus influenta negativă a uzinei de ciment din Rezina asupra conditiilor de trai ale populatiei din regiune, fapt conditionat de regimul sezonier de lucru al întreprinderii, dar si de modernizarea utilajelor. Potrivit datelor Centrului National de Medicină Preventivă, emisiile anuale ale uzinei de ciment din Rezina se cifrează la 500-600 tone de pulbere si gaze. În aceeasi ordine de idei, în cadrul unei conferinte de presă, Hubert Pillet, director integrare la SA „Ciment“, informa jurnalistii că, în 2005, la compartimentul protectia mediului, întreprinderea a investit 2 milioane 99 mii lei, de trei ori mai mult ca în 2001, iar în 2006, pentru instalarea unor filtre noi la statiile de monitorizare a aerului, în zona uzinei, au fost valorificate, deja, circa 5,5 milioane de lei.
Grigore Talpă, seful Inspectiei Ecologice Rezina, a fost si mai explicit. Potrivit acestuia, fabricii i s-a stabilit o cantitate limită de substante solide admisibilă spre degajare, de 1.800 tone. În realitate, degajările sînt mult mai mici, mai ales după ce în 2005-2006 au fost schimbate filtrele. Dl Talpă sustine că dejectiile animale, apele reziduale si alte gunoaie menajere care au invadat rîpile, inclusiv Valea Ciornei si malul Nistrului, împrejurimile localitătilor, sînt de zeci de ori mai periculoase pentru mediu si sănătatea oamenilor, decît pulberea de la uzina de ciment. Acesta a declarat că, în urma unor calcule, orasul Rezina, satele Ciorna, Mateuti, Păpăuti aruncă, anual, circa 75 mii tone de dejectii animale. Doar orasul Rezina varsă, zilnic, peste o mie tone de ape reziduale, cea mai mare parte din ele nimerind în Nistru, în apele freatice, poluează solul si aerul. Aceste probleme le cunosc toti, de la primari, pînă la prim-ministru, inclusiv populatia. Dar nimic nu se întreprinde pentru a schimba lucrurile. „Actele întocmite de noi nu au, practic, nici un efect, deoarece sanctiunile stabilite de judecători, mai ales cînd vine vorba de demnitari sau conducători, sînt pur simbolice. Problemele noastre de sănătate anume de aici se trag, iar nu de la pulberea emanată de uzina de ciment care, pînă a ajunge în mediu, este arsă la o temperatură de 1.500-2.000 de grade. Noi avem mai mult praf de la transportul auto, din cauza drumurilor deteriorate, dar în acest caz n-avem pe cine învinui“, a remarcat dl Talpă.

În lipsa unor informatii corecte, apar suspiciunea si neîncrederea

În timp ce medicina nu poate demonstra dreptatea, dar nici infirma acuzatiile populatiei si ale autoritătilor, în adresa SA „Ciment“, administratia acesteia încearcă singură să-si slefuiească imaginea si reputatia. În ultimii doi ani, aici au încercat să implementeze două proiecte. Primul - utilizarea în calitate de combustibil de alternativă a deseurilor industriale si menajere - era menit să salveze republica de o catastrofă ecologică. Al doilea - reconstructia uzinei pentru a o trece de la gaze naturale la combustibil solid - vizează mai mult interesele întreprinderii, păstrarea competitivitătii cimentului pe piată în legătură cu majorările extensive ale pretului la gaze.
Si într-un caz, si în altul, administratia uzinei a respectat întocmai dreptul populatiei la informare si consultare asupra proiectelor pe care dorea să le implementeze, efectele lor posibile în aspect ecologic si sanitar. Ideea cu utilizarea deseurilor în calitate de combustibil alternativ a fost stopată chiar după primele testări. Initial, specialistii Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale, participanti la testarea procesării, în calitate de combustibil, a cauciucurilor uzate au informat săptămînalul „Cuvîntul“ că rezultatele sînt pozitive si administratia analizează posibilitătile de achizitionare a deseurilor respective. Peste un timp, însă, Ministerul Ecologiei a suspendat realizarea proiectului, fără a informa opinia publică despre cauzele concrete ale acestei decizii. Potrivit unor activisti din satul Ciorna, nemultumiti de atitudinea administratiei SA „Ciment“ fată de localitatea lor, anume actiunile lor de protest împotriva utilizării deseurilor, au determinat ministerul să stopeze implementarea proiectului. Apropo, cîtiva ani mai înainte, functionarii din acelasi minister, împreună cu colegii lor de la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, Ministerul Apărării se străduiau să convingă populatia si autoritătile din Rezina că în cuptorul uzinei de ciment pot fi incinerate, fără nici un pericol pentru mediu si sănătatea oamenilor, cele cîteva mii tone de pesticide inutilizabile si interzise. Lumea nu i-a crezut si Guvernul a fost nevoit să modifice hotărîrea în cauză. Si în cazul cu pesticidele, si în cel cu deseurile, rezinenii nu s-au clarificat: intentiile Guvernului au fost gresite sau protestele au fost dure? Dar unde nu-i informatie si claritate, apar suspiciunile, lipseste încrederea...

În România, situatia este alta

Din discutiile cu specialistii de la SA „Ciment“, am aflat că în alte tări, inclusiv România, în industria cimentului se utilizează larg, în calitate de combustibil, cărbunele si petcoxul, deseurile industriale si managere, fără a se încălca standardele ecologice si sanitare care sînt mult mai dure decît cele din Republica Moldova. Ascultînd istoria despre divergentele dintre SA „Ciment“ Rezina, autorităti si populatia din regiunea fabricii, N.Oprea, patronul firmei „Baiconur“ din Bicaz, judetul Neamt, un basarabean stabilit cu traiul si afacerea acolo acum zece ani, a remarcat că, pînă la privatizarea uzinei de ciment din Bicaz de către firma germană Heidelbergcement, dar mai ales pînă în 1989, si acolo existau probleme. La redactia cotidianului „Monitoril de Neamt“, ce apare la Piatra Neamt, am aflat că erau degajări mari de praf si gaze. Încetul cu încetul, situatia s-a schimbat. Noii proprietari au modernizat întreprinderea în conformitate cu standardele germane si mondiale, fiind făcute investitii majore în protectia mediului. Acum, nimeni nu se mai plînge că ar fi afectat de activitatea uzinei. Prin intermediul unor panouri electronice, la Piatra Neamt, populatia este informată permanent despre volumul si componenta emisiilor din atmosferă, iar organele sanitare si ecologice urmăresc respectarea strictă a normativelor. Uzina de ciment de la Medgidia, ca si cea din Rezina, face parte din grupul Lafarge. Desi produce anual circa 2 milioane de tone de ciment, de două ori si ceva mai mult decît cea din Rezina, uzina din Medgidia este mult mai compactă. Combustibilul principal este cărbunele si păcura, alături de care, de cîtiva ani, se folosesc si cauciucuri, deseuri din plastic, reziduri petroliere, lacuri si vopsele etc. Uzina are autorizatie de a utiliza zece feluri de combustibili alternativi, responsabil de acest sector, de mai mult timp, fiind rezineanul Nicolae Cuzioc, care multi ani a lucrat la SA „Ciment“ Rezina.
Dumitru Moinescu, primarul orasului si ex-parlamentar PD, a remarcat că bugetul orasului, în mare parte, se tine pe cele 600.000 de dolari care provin de la uzină. Întreprinderea se află la 2 km de centrul orasului si are în vecinătatea imediată blocuri de locuit, institutii curative, trei grupuri scolare, dar populatia nu simte disconfort ecologic si sanitar din cauza ei.
Din discutiile cu specialistii uzinei, dar si cu inspectorii ecologici sau reprezentantii administratiei publice, am înteles că Garda de Mediu stă în permanentă cu ochiul pe uzină, fiind în drept să ia cele mai drastice măsuri, inclusiv stoparea activitătii întrepinderii, dar pînă la aceasta încă nu s-a ajuns, deoarece toate sectoarele, începînd cu achizitionarea materiei prime si a deseurilor pentru incinerare si încheind cu serviciul de comercializare a productiei îsi respectă întocmai obligatiunile. „Pentru orice încălcare a parametrilor ecologici si sanitari, la noi vinovatul plăteste si plăteste mult“, a accentuat Ion Trofin, directorul general Romcim-Medgidia. Domnia sa a mai adăugat că, în anii următori, volumul combustibilor alternativi va creste pînă la 10-15 la sută din tot combustibilul utilizat; că în ultimii ani, în modernizarea întreprinderii, inclusiv a echipamentului cu destinatie ecologică, au fost investite milioane de euro. Dorind să aflăm si alte opinii despre impactul uzinei asupra comunitătii, am mers la Grupul Scolar Spiru Haret, situat gard în gard cu uzina, unde învată peste 800 de copii. Lucrătorii punctului medical al scolii ne-au spus că nu au probeleme de ordin sanitar, activitatea întreprinderii fiind monitorizată în permanentă de Sanepid si Garda de Mediu.
La redactia revistei „Glia dobrogeană“ am căutat publicatii despre starea sanitară si ecologică din teritoriu si impactul eventual al uzinei de ciment în domeniul dat. Colegii ne-au spus că unica problemă legată de activitatea întreprinderii, astăzi, este deteriorarea drumurilor de către camioanele mari care cară ciment de aici. După aceste discutii, membrii delegatiei din raionul Rezina -venită la Medgidia să ia cunostintă de modul în care sînt utilizate deseurile în calitate de combustibil, riscurile dar si avantajele întreprinderii si comunitătii legate de acest proces - nu s-au mai mirat de faptul că pe iarba, trandafirii si copacii din jur nu se vedea nici urmă de pulbere.

Important este nu ce faci, dar cum faci

Revenind de la Medgidia, Grigore Talpă, seful Inspectiei Ecologice raionale Rezina, spunea că acolo s-a convins, încă o dată, cît de important este nu atît ce faci, dar cum faci. La Medgidia, institutiile statului, autoritătile locale si producători îsi fac datoria punînd în prim plan interesul comun al tării si comunitătii. „La noi, lucrurile diferă mult. După ce uzina de ciment din Rezina a intrat în Compania Lafarge, am înaintat administratiei mai multe prescriptii. Realizarea unora, cum ar fi, bunăoară, epurarea apelor reziduale, necesita sute de mii de lei. Dar, practic, toate au fost îndeplinite. În acelasi timp, noi am întomit sute de acte cu privire la gunoaiele neautorizate, tăierile ilicite ale spatiilor verzi, inclusiv în zona uzinei de ciment, poluarea mediului, resurselor noastre de apă cu apele reziduale din Rezina si din alte localităti, către care au ajuns în judecată si instantele republicane de resort, dar aproape nimic nu s-a schimbat“, a remarcat dl Talpă.

Concluziile să le facă fiecare

Ajunsi la capitolul concluzii, trebuie să constatăm următoarele:
1.Autoritătile locale si centrale, avînd în subordine institutiile de resort, ar putea clarifica fără prea mari eforturi care este situatia sanitară ecologică reală în zona uzinei de ciment din Rezina, dacă suferă populatia din teritoriu din cauza acesteia, ori nu, si dacă da, în ce măsură. Ar putea, dar preferă să opereze cu notiuni aproximative.
2. Statistica medicală de la noi nici pe departe nu reflectă starea reală de lucruri în domeniu, nu informează, ci mai degrabă dezinformează lumea.
3. Desi legislatia garantează tuturor cetătenilor accesul deplin, operativ si liber la informatiile privind starea mediului si starea sănătătii populatiei, dreptul la informare si consultare asupra proiectelor de amplasare si construire a obiectelor cu efecte negative asupra mediului, de refacere si amenajare a teritoriului, a localitătilor urbane si rurale, la noi lumea deseori preferă să fie amăgită, manipulată.
De ce? La această întrebare, cel mai corect, credem, ar fi să căutati si să găsiti răspuns dumneavoastră, stimati cititori.
FOTO: Aspect din orasul Rezina (fotografie realizată în februarie 2005)

Articol afisat de 4592 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Tudor IASCENCO, Ion CERNEI, Rezina, Republica Mold)
Adaugă comentariul tău la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu există nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Premium UK domain names
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalĂŁ sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective