 CLEMENTÃ REFUZATÃ
• unul dintre artizanii primului atentat cu bombã din Neamt rãmîne dupã gratii • lui Eugen Prigoreanu i-a fost respinsã cererea de întrerupere a executãrii pedepsei • în urmã cu 6 ani, el a fost condamnat la 12 ani de închisoare • „creierul“ afacerii a fost condamnat în lipsã •
Eugen Prigoreanu, de 38 de ani, din Piatra Neamt, unul dintre autorii atentatului cu bombã de la Trifesti, va rãmîne dupã gratii. Aceasta dupã ce instanta de judecatã de la Tribunalul Judetean Neamt a respins cererea de întrerupere a executãrii pedepsei în sedinta de ieri, 15 noiembrie 2006. Prigoreanu executã o pedeapsã privativã de libertate de 12 ani, dispusã în 2000. Pietreanul si-a motivat cererea prin aceea cã are în întretinere 3 copii minori, dar si cu alte motive de ordin personal. Eugen Prigoreanu este unul dintre autorii singurului atentat cu bombã petrecut în Neamt, în 1999. El a actionat împreunã cu Radu Silviu Cãlin, 42 de ani, si Petru Iulian Torcaru, de 26 de ani. Cei trei au fost tocmiti de Elena Nistor pentru a arunca în aer o clãdire, urmînd ca aceasta sã încaseze, dacã totul ar fi mers conform planului, asigurarea pentru imobil. De mentionat este faptul cã prima se ridica la 5,5 miliarde de lei, o sumã fabuloasã la nivelul anului 1999. Planul nu a functionat, iar, la final, cei trei bãrbati au primit pedepse grele. Prigoreanu, patron al firmei Alarm Sistem SRL, cel care a plãnuit totul în detaliu, a primit 12 ani de închisoare, iar Cãlin si Torcaru, cîte 10 ani de detentie, toti fiind gãsiti vinovati de asociere în vederea sãvîrsirii de infractiuni, nerespectarea regimului materiilor explozive, lipsire de libertate, distrugere si complicitate la înselãciune. Elena Nistor, „creierul“ afacerii, a fugit, dupã incident, în Italia, de unde nu a mai fost extrãdatã, deoarece actele necesare nu au fost trimise la timp de autoritãtile române. ÃŽn cele din urmã, în 2004, a fost judecatã în lipsã si condamnatã la 3 ani de închisoare, sentintã pãstratã si dupã exercitarea cãilor de atac. Dar iatã cum s-au petrecut faptele.
Autorul moral, si cu bani încasati, si în libertate
ÃŽn 1997, Nistor a achizitionat un imobil cu 18 camere situat pe E85, în localitatea Trifesti, urmînd ca acesta sã fie transformat în complex comercial. Avînd datorii imense, ea a încercat sã vîndã constructia, dar nu a gãsit persoane interesate si s-a decis sã o asigure, iar apoi sã o dinamiteze pentru a încasa prima de asigurare, care, la acea datã, avea o valoare imensã - 5,5 miliarde de lei. ÃŽn iunie 1999, l-a contactat pe Eugen Prigoreanu, pe care l-a tocmit sã dinamiteze clãdirea contra sumei de 500 milioane de lei. La rîndul sãu, Prigoreanu i-a angajat, pentru ajutor, pe Iulian Torcaru si Radu Cãlin. ÃŽmpreunã au mers la Satu Mare, de unde au cumpãrat zece kilograme de dinamitã si capse detonatoare. Toate acestea au fost plãtite cu 23 milioane de lei si 1.000 de mãrci germane. S-au stabilit toate detaliile si, de comun acord, s-a hotãrît ca ziua în care clãdirea va fi aruncatã în aer sã fie 9 septembrie 1999. La data stabilitã, cei trei tineri au venit la Trifesti, au anihilat paznicul, adormindu-l cu fenobarbital, si au trecut la treabã. Cãlin a rãmas sã asigure paza, iar ceilalti doi au gãurit peretii, au montat dinamita si capsele. Cu ajutorul curentului electric de la un acumulator auto, au fost activate capsele, iar explozia s-a produs la 4.30 dimineata. Rezultatul a fost dãrîmarea partialã a unui perete care a cãzut peste firul electric, sectionîndu-l si întrerupînd restul exploziilor. Paguba s-a cifrat la 169,3 milioane de lei, sumã pe care învinuita a încasat-o ca primã de asigurare, fãrã ca firma de asigurãri sã stie cã patroana este autoarea moralã a atentatului. Inspectoratul de Protectie Civilã Neamt a comunicat cã producerea exploziei ar fi putut afecta persoanele si autoturismele de pe E85, avînd în vedere faptul cã depozitul era la o distantã mai micã de 350 de metri de soseaua europeanã. Neatingerea rezultatului scontat a adus frictiuni între cei implicati. Autorii si-au cerut banii, dar patroana a refuzat sã ofere recompensa, pe motiv cã „lucrarea“ nu a fost dusã la bun sfîrsit. La scurt timp, Nistor a fugit din tarã si a stat în Italia. Ulterior, a fost prinsã prin Interpol, dar, pentru cã autoritãtile române nu au trimis la timp documentele necesare, a fost pusã în libertate.
FOTO: Aruncarea în aer a depozitului a reusit partial
|
Autentificare
