 CHINATOWN ÃŽN NEAMT
• „în urma discutiilor purtate cu ministrul ni s-a spus sã fim pregãtiti sã asigurãm fortã de muncã din China si India“, a declarat directorul AJOFM Neamt • pe piata muncii din Neamt este deficit de muncitori în constructii, confectii si alimentatie publicã • este posibil ca necesarul sã fie asigurat cu muncitori din China, India si Republica Moldova • la Bacãu, un patron are, deja, angajate confectionere din China • Intrarea României în Uniunea Europeanã va duce si la un exod masiv al fortei de muncã calificatã din tara noastrã cãtre alte destinatii. Acolo se pot obtine, pentru aceeasi muncã, bani mai multi si poate cã fiecare dintre nemteni s-a gîndit mãcar o datã sã emigreze pentru a fi plãtit mai bine. Reversul medaliei constã în aceea cã si muncitorii strãini vor putea veni pe piata fortei de muncã de la noi, unii cu mai putine pretentii si pentru care un salariu, considerat aici mic, este suficient. Cea mai mare problemã cu care, în prezent, se confruntã angajatorii nemteni este migratia fortei de muncã. „Nu reusim sã acoperim si sã asigurãm necesarul de fortã de muncã a angajatorilor din judet, iar cea mai mare problemã este migratia fortei de muncã. Noi trimitem la aceia care au locuri de muncã vacante someri, iar la scurt timp dupã ce îsi iau în primire noul loc de muncã îsi anuntã patronii cã pleacã, de cele mai multe ori în strãinãtate, unde au gãsit slujbe pentru aceleasi calificãri, dar mult mai bine plãtite“, a declarat Rodica Popescu, directorul Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Muncã Neamt. ÃŽn vederea gãsirii de solutii la aceastã problemã, reprezentantii din toate judetele, pe problema ocupãrii fortei de muncã, au avut o întîlnire cu ministrul Gheorghe Barbu, la Geoagiu Bãi, pe 14 decembrie 2006, discutîndu-se si despre posibilitatea ca în tarã sã ajungã muncitori strãini. „ÃŽn urma discutiilor purtate cu ministrul, ni s-a spus sã fim pregãtiti sã asigurãm fortã de muncã din China si India. Pentru acest lucru, noi trebuie sã fim gata pentru medierea sau consilierea acestor persoane. Personal, nu cred cã aceastã situatie se va permanentiza, consider cã este, sau va fi, o perioadã intermediarã, pînã ce lucrurile se vor aseza. O altã posibilitate care a fost discutatã cu presedintele Agentiei Nationale, ar fi atragerea de fortã de muncã din Republica Moldova“, a mai afirmat Rodica Popescu.
Deficit de muncitori
Mai usoarã ar fi cea din urmã variantã, deoarece, asa cum se stie, salariile angajatilor din Republica Moldova sînt cu mult mai mici decît cele România. Pentru primirea muncitorilor strãini în Neamt, Agentia Judeteanã pentru Ocuparea Fortei de Muncã s-a garnisit cu un functionar care se va ocupa numai de aceste probleme. Deocamdatã, este vorba de o singurã persoanã, din cadrul Agentiei locale Roman, Tatiana Antoche, care va rãmîne în continuare sã functioneze acolo, dar periodic va veni în municipiul resedintã de judet pentru noile atributiuni de serviciu. „Deocamdatã, este vorba de un singur functionar, dar pe viitor cred cã ar fi nevoie de cîte o persoanã la fiecare agentie localã, care sã se ocupe de acest lucru. Responsabilul cu astfel de probleme a fost selectat si instruit în baza legislatiei privind încadrarea în muncã a strãinilor în România si a lucrãtorilor români în strãinãtate“, a mai spus directorul Popescu. Cert este faptul cã, în acest moment, sînt foarte multe domenii unde nu se poate acoperi necesarul de fortã de muncã. Deficit este în constructii, unde se înregistreazã o acutã lipsã de personal, confectii, dar si în cel al alimentatiei publice, în special în calificãri cum ar fi de brutar, patiser, barman, bucãtar sau vînzãtor. ÃŽn ultima jumãtate de an, a crescut considerabil cererea de fortã de muncã necalificatã si pare cã acest deficit nu se va acoperi prea curînd. Sãptãmînal, la nivelul judetului Neamt, sînt zeci de oferte de locuri de muncã pentru personal necalificat în constructii, industrializarea lemnului, forestier, ori la societãti comerciale din agriculturã. Asta deoarece nimeni nu mai este dispus sã munceascã zi luminã, pentru salariul minim pe economie, în conditiile în care poate pleca în tãrile UE, sã facã muncile pe care cetãtenii acestora nu le vor, dar la un salariu mult mai bun. Aceste munci, pentru care în acest moment nu se poate acoperi necesarul, ar putea fi fãcute de la anul, de chinezi sau indieni. ÃŽn acest moment, se vehiculeazã cã douã milioane si jumãtate de români, între 18 si 35 de ani, intentioneazã sã plece la anul în strãinãtate. La acestia se adaugã copiii lor, care îi vor putea urma în cîtiva ani. Din Neamt, se estimeazã cã au pãrãsit judetul pentru un serviciu mai bun în altã tarã peste 100.000 de persoane. Si se pare cã va urma un alt val de plecãri.
Chinezoaicele lucreazã, deja, la Bacãu
Muncitori din China lucreazã deja, din iulie, în judetul vecin, la Bacãu. Asta dupã ce conducerea firmei de confectii Wear Company a decis sã aducã muncitoare din tara amintitã pentru a suplini penuria de pe piata localã a muncii. Aici lucreazã 175 din cele 1.000 de salariate asiatice pe care reprezentantii societãtii intentioneazã sã le aducã. Confectionerele aduse de peste mãri si tãri par sã se simtã bine în România, mai ales cã se bucurã de conditii de invidiat fatã de suratele rãmase în China si chiar fatã de multe românce: masa si cazarea gratuite si la standarde occidentale, mediu de lucru corespunzãtor si salarii de 300 de dolari pe lunã. „Ideea de a lucra cu muncitori din strãinãtate a apãrut acum patru ani, cînd salariatii români au plecat cu totii si a trebuit sã închidem un timp fabrica. Am încercat sã aducem altii, însã am constatat cã românii nu mai doresc sã lucreze în domeniu. Prin intermediul unei firme de recrutare din China, am adus, astã-varã, primii 100 de salariati asiatici din totalul de 1.000 pe care intentionãm sã-l avem în vara anului viitor“, declara, pentru un ziar bãcãuan, Sorin Nistorescu, directorul firmei Wear. Conform spuselor acestuia, luna trecutã, unitatea avea 248 de salariati, toti asiatici, dintre care lucreazã efectiv 175, majoritatea fiind femei. Exceptie fac trei bucãtari si electricianul. Cea mai micã dintre chinezoaice are numai 19 ani, iar cea mai în vîrstã a implinit 46. ÃŽn general, sînt tinere, între 20 si 25 de ani. Chinezoaicele trãiesc si muncesc într-un complex de clãdiri amenajat dupã norme occidentale, cu dormitoare, salã de mese, bãi, salã de sport.
|
Autentificare
