Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Aprilie 2007
LMMJVSD
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30      
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 14 Aprilie 2007
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
POVESTI BRITANICE pe saua... potrivitã (a) calului

POVESTI BRITANICE pe saua... potrivitã (a) calului

• specialisti britanici organizeazã, la Depozitul de armãsari de la Dumbrava (Timisesti), cursuri pentru potcovari si selari • dupã 22 de ani de carierã militarã în „Armata Regelui“, maistrul selar Mark Fisher îsi desfãsoarã activitatea ca specialist în potrivirea seilor • „în Anglia se spune cã fãrã copitã nu existã cal“, sustine maistrul potcovar Barry Ward •

ÃŽn goana nebunã dupã un trai mai bun, dupã cîstiguri materiale care sã le permitã o anumitã bunãstare, multi români au luat, în ultimii ani, calea Occidentului. Unii muncesc printre strãini, iar cu banii cîstigati se întorc, din timp în timp, în locurile natale si îsi cumpãrã apartamente - pe care nu si le-ar fi permis cu salariile de mizerie pe care le-ar fi obtinut în tarã. Ori, îsi construiesc case. Impunãtoare, moderne, dotate cu tot ceea ce le este necesar. La fel ca peste tot în România, si în judetul Neamt, prin sate, vilele „stranierilor“ au apãrut ca ciupercile dupã ploaie. Unora dintre cei care au plecat prin lume le-a surîs norocul si au decis sã nu se mai întoarcã. Si-au luat dupã ei si familiile. Prin comune, cel putin, au rãmas mai mult bãtrînii. Si atunci, nu mai este de mirare pentru nimeni cînd se vorbeste cã în România nu mai are cine munci. Multe meserii nu mai sînt întrebate pentru cã nimãnui nu îi convine sã lucreze în conditii grele pe bani putini. Altele au fost uitate, ori sînt practicate ocazional - iar aici facem referintã mai ales la mestesuguri - asta pentru cã migala si priceperea nu sînt suficient recompensate financiar. Multi dintre cei care au mostenit „tehnicile“ de la înaintasi au ajuns la o vîrstã înaintatã si nu mai au cui le transmite. Se poate spune cã, în acest domeniu, piata este liberã si meritã exploatatã. Integrarea în Uniunea Europeanã este privitã cu reticentã, mai ales în mediul rural, pentru cã regulile impuse sînt stricte si presupun o serie de investitii în modernizare mult prea costisitoare comparativ cu puterea financiarã a celor vizati. Dar, acest pas important spre lumea civilizatã nu înseamnã o încãlcare a valorilor si traditiilor românesti, iar asta pentru cã tãrile din familia europeanã se ghideazã dupã principiul unitãtii în diversitate. Fiecare se supune unor anumite reguli politico-economice, însã îsi pãstreazã propria identitate, cu tot ceea ce presupune aceasta. Noi, românii, avem foarte multe de oferit. Pe de altã parte, nu trebuie sã rãmînem închisi la ceea ce este nou, ci sã învãtãm din experienta altora mai priceputi decît noi.

În România, caii sînt îngrijiti dupã ureche

Nu avem nevoie sã vinã strãinii sã ne învete sã facem treaba „x“ sau „y“. Cã facem asta de sute de ani, si încã bine. Este reactia fireascã a omului care se simte lezat atunci cînd occidentalul vine si se amestecã în brînza lui, îi aratã cum trebuie sã aibã grijã de orãtãniile din gospodãrie, ori cum se face tuica si vinul. Lãsînd, însã, la o parte orgoliul de român care a trãit bine si s-a descurcat si fãrã sfaturile primite de la „case mai mari“, meritã sã deschidem usa si sã îi primim cu ospitalitatea care ne caracterizeazã pe cei care au, într-adevãr, ceva sã ne spunã.
În acest mod au procedat reprezentantii Depozitului de armãsari de la Dumbrava (Timisesti) care si-au deschis portile spre experienta specialistilor britanici în materie de crestere si îngrijire a cailor utilitari. În premierã pentru zona Moldovei, Liga Internationalã pentru Protectia Cailor, din Marea Britanie, cu sediul în Norfolk (Anglia), organizeazã cursuri pentru selari si potcovari. Sustinerea financiarã este oferitã tot de partea strãinã, ajungînd la 1 milion de lire sterline pe an. Durata de derulare a proiectului, în România, este de 5 ani. Liga Internationalã pentru Protectia Cailor a desfãsurat asemenea proiecte în întreaga lume, din fonduri strînse de donatii. În Marea Britanie, detine 4 ferme în care activitatea este orientatã preponderent spre reabilitarea cailor abuzati si neglijati. Proiecte similare celui din România (a doua tarã europeanã în care si-a fãcut prezenta, dupã Ucraina) s-au derulat în El Salvador, Gambia, Lesoto, Africa de Sud, Etiopia, Maroc, Fiji, Iran, Mexic si Guatemala.
De ce a intrat România în aria de interes a britanicilor? „Am gãsit în România tara idealã, în perioada în care se pregãtea de integrarea în Uniunea Europeanã. Am fãcut cîteva vizite de evaluare si am observat cã multi cai erau schiopi, poate datoritã potcoavelor, hamurile pe care le purtau erau prost ajustate, ori reparatiile fãcute harnasamentelor erau de slabã calitate. Proprietarii folosiserã sîrme, furtunuri pentru interventiile pompierilor, centuri de sigurantã. Odatã cu integrarea României în Uniunea Europeanã, turismul, implicit cel ecvestru, se va dezvolta. Aveti o tarã cu peisaje foarte frumoase si este momentul pentru a schimba anumite lucruri“, a declarat Ian Kelly, seful Departamentului de Instruire Internationalã din cadrul Ligii Internationale pentru Protectia Cailor.
Se poate spune cã în România nu existã selari si potcovari? Absenta lor este de neconceput, pentru cã atîta vreme cît existã cai - iar acestia sînt folositi mult, în mediul rural, pentru tractiune si la muncile agricole - trebuie sã aibã cine se ocupa de potcovirea lor si de fãcutul seilor si hamurilor. ÃŽnsã... „ÃŽn România sînt foarte putini potcovari buni care, în general, se ocupã de caii de mare valoare folositi în sport. Restul au învãtat aceastã meserie dupã ureche, fãrã sã cunoascã anatomia copitei calului, spre exemplu. Am dat peste potcovari bãtrîni care nu înteleg cã atunci cînd calul are o infectie la picior, trebuie dus la veterinar pentru a fi tratat. Opinia a fost cã tratamentul costã mai mult decît calul. Oamenii, în general, nu înteleg cã randamentul calului depinde direct proportional de grija care îi este acordatã“, a explicat dr. Cristian Molnar, coordonator pentru România al proiectului derulat de Liga Internationalã pentru Protectia Cailor. O altã dovadã a lipsei de atentie acordate acestui mestesug este faptul cã potcovãria nici nu este trecutã în nomenclatorul de meserii din România.
La fel ca si potcovãria, selãria - confectionarea seilor si hamurilor - are un rol deosebit de important. Este o meserie care intrã pînã în cele mai mici detalii, calitatea harnasamentelor influentînd, deopotrivã, confortul calului si cãlãretului.

Moartea Dianei a învins calmul englezesc

ÃŽntîlnirea cu specialistii britanici a fost o experientã care ne-a dezvãluit faptul cã îngrijirea cailor - indiferent dacã sînt folositi ca animale de povarã, pentru muncile agricole, ori pentru concursuri - este o adevãratã artã. Lucruri deosebit de interesante am aflat de la Mark Fisher, master saddler - în englezã, iar în româneste - maistru selar. Timp de 22 de ani a fost militar în armata britanicã, într-un regiment cunoscut drept „Trupele Regelui“. „Misiunea noastrã era sã tragem cu tunurile la ceremoniile regale“, a spus maistrul Fisher. ÃŽntre momentele foarte importante pe care le-a traversat, de-a lungul carierei sale militare, a fost participarea la funeraliile reginei mame. S-a aflat la datorie si la ceremonia de înmormîntare a printesei Diana. Despre moartea celei care a fost nu doar un veritabil ambasador al familiei regale a Marii Britanii, ci si un simbol al frumusetii si elegantei, Mark Fisher a vorbit în cuvinte putine, dar elocvente: „A fost foarte ciudat, oamenii au fost foarte tristi. Englezii sînt, în general, oameni care se stãpînesc foarte bine, stiu sã îsi tempereze reactiile. Din acel moment, însã, au început sã dea frîu liber emotiilor“.

Hipismul, sport national în Marea Britanie

Acesta si-a încheiat serviciul militar în anul 2004, dupã care si-a început propria afacere. Cu ce anume se ocupã? Cu potrivirea seilor pe cai. Pentru un necunoscãtor, ar suna ciudat. Dar... „ÃŽn Marea Britanie, oamenii apeleazã la specialisti pentru potrivirea seilor, atît pentru cai, cît si pentru cãlãreti. Nu mã refer doar la caii folositi pentru competitii. Cei de concurs sînt cai de mare valoare, iar ei participã la probe de dresaj, obstacole, andurantã si la probe complete. Pentru fiecare dintre aceste probe se folosesc sei diferite“, a subliniat Mark Fisher. A potrivit sei pentru caii din lotul olimpic, iar unul dintre cei de care s-a ocupat valora 250.000 de lire sterline. „Caii din lotul olimpic valoreazã, în general, foarte mult. De aceea, pregãtirea si îngrijirea lor este o treabã foarte importantã“, a adãugat maistrul Fisher. ÃŽn perioada în care a fost militar, s-a ocupat si de caii familiei regale. „ÃŽn trecut, m-am ocupat de potrivirea seii calului folosit de printesa Zara Philips, una dintre nepoatele reginei, în acelasi timp una dintre cele mai bune cãlãrete de performantã ale Marii Britanii“, a mai spus Mark Fisher.
Sportul ecvestru si-a pierdut aura regalã - „era considerat un sport regal în urmã cu 100 de ani“ - devenind unul al poporului britanic, fiind practicat nu doar pentru performantã, ci si ca modalitate de petrecere a timpului liber. „Multi pãrinti îsi duc copiii la scoli de echitatie. Important este ca acestia sã aibã o viatã activã. ÃŽn Anglia, ca în toate tãrile vestice, copiii petrec foarte mult timp în fata calculatorului, ori a televizorului, multi sînt supraponderali. Este o mare problemã. De aceea, sportul este foarte important pentru mentinerea unei forme bune a organismului“, a subliniat Mark Fisher.

„Noi folosim mai mult pila, decît cutitul“

Am avut ocazia sã asistãm si la o demonstratie fãcutã de maistrul potcovar Barry Ward. Calul pe care si-a aplicat tehnicile de veritabil maestru suferise o infectie puternicã, iar copitele sale trebuiau bine curãtate. Afectiunea de care suferea se datora, dupã cum ne-a explicat, umezelii din grajd si asternutului deficitar, un mediu propice înmultirii bacteriilor. Folosindu-se de o serie de cutite si clesti, a curãtat, cu multã atentie, partea cornoasã crescutã în exces. Un maistru potcovar trebuie sã cunoascã perfect anatomia copitei si sã actioneze cu precizie de chirurg, astfel încît sã nu atingã tesutul viu, existînd riscul sã provoace leziuni si, implicit, durere calului. Mai are nevoie de multã fortã. Pentru cã nu este usor sã strunesti un animal atît de puternic. Dupã ce a eliminat mizeria si a ajustat partea cornoasã, a trecut la pilire, pentru nivelarea talpei copitei. Ne-a explicat cã marginile trebuie rotunjite, pentru a nu se rupe. Dupã ce a finalizat toate aceste operatiuni de toaletare, i-a aplicat un tratament cu o solutie salinã si un spray cu antibiotic, în vederea eliminãrii infectiei. „ÃŽn Anglia se spune cã fãrã copitã nu existã cal“, a spus maistrul Barry Ward. Ce înseamnã asta? Ne-a povestit cã, în tara sa, caii trec prin asemenea „chinuri“ o datã la 6 sãptãmîni. „Calul are cãlcîiele copitei foarte groase, de aceea curãtarea unghiei în exces si potcovirea se face mai des. De aceea, noi folosim mai mult pila, decît cutitul“, a subliniat maistrul Ward.
A fost o experientã foarte interesantã. Am aflat lucruri despre care nu am gîndit cã pot fi atît de importante. Concluzia: oare noi, românii, chiar le stim pe toate?

Articol afisat de 3219 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Iulia IACOB)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri Alte Titluri Stiri Alte Titluri
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective