Partidul lui Talpes a fĂŁcut pui la Neamt

• Corina Gafita conduce filiala judeteanĂŁ a UPSC, ĂŽn care sĂŽnt aproximativ 200 de membri • Ioan Talpes a tĂŁiat, ieri, panglica sediului, cu o ĂŽntĂŽrziere de trei sferturi de orĂŁ •

Uniunea PopularĂŁ Social CrestinĂŁ a lui Ioan Talpes a scos, ieri, din gĂŁoace puiul de la Neamt. Senatorul independent a venit personal sĂŁ taie panglica inauguralĂŁ a celei de-a 25-a organizatii judetene a UPSC. E drept, a tĂŁiat-o cu trei sferturi de orĂŁ mai tĂŽrziu decĂŽt era programat, din cauza... politiei. Desi trebuia sĂŁ pĂŁseascĂŁ ĂŽn sediul de peste drum de teatru la ora 9.45, Ioan Talpes a apĂŁrut pe la 10.30, cerĂŽndu-si scuze membrilor si preotilor care l-au asteptat impacientati: „Nu existĂŁ pe nici o parte de sosea atĂŽta politie ca ĂŽn tara asta; am impresia cĂŁ stau anume ca sĂŁ-i prindĂŁ pe bucuresteni“. Maestru de ceremonii a fost trezorierul UPSC, Ionel Tociu, care a dat primul cuvĂŽnt preotilor: s-a sfintit lĂŁcasul, s-a dat cu agheazmĂŁ, s-a filmat, s-a pozat, s-a tĂŁiat bentita tricolorĂŁ, s-au fĂŁcut aduceri aminte la cum ĂŽn urmĂŁ cu zece luni Ioan Talpes si-a luat inima ĂŽn dinti si s-a apucat de un partid nou. „Nu sĂŽntem un partid de Bucuresti, ci un partid al teritoriului. SĂŽntem antidotul marii zbateri a unui organism bolnav“, a spus Ionel Tociu. Presedintele UPSC Neamt, Corina Gafita, si-a exprimat satisfactia „pentru cĂŁ astĂŁzi politica ĂŽn judetul Neamt va lua o turnurĂŁ pe un nou drum“, care duce la „o politicĂŁ europeanĂŁ“ promovatĂŁ de senatorul Talpes. A mai spus cĂŁ ĂŽn judetul Neamt sĂŽnt 9 filiale locale ĂŽn curs de constituire si cam 200 de membri, dupĂŁ care a predat stafeta presedintelui. Ioan Talpes si-a ĂŽnceput speech-ul legĂŽndu-l de cele spuse de trezorier: „DacĂŁ am reusit sĂŁ fim antidotul, ĂŽnseamnĂŁ cĂŁ putem ĂŽnsĂŁnĂŁtosi ceea ce existĂŁ astĂŁzi ĂŽn viata politicĂŁ din România. În programul nostru spunem cĂŁ vrem o schimbare. Si pĂŽnĂŁ acum s-a spus acest lucru, dar oare sĂŽntem noi ĂŽn stare sĂŁ facem aceastĂŁ schimbare?“. RĂŁspunsul l-a dat tot el: „CĂŽnd vom ĂŽntelege cĂŁ trebuie luate ĂŽmpreunĂŁ speranta si realitatea vom depĂŁsi momentul decembrie 1989“. DupĂŁ care, pret de aproape o orĂŁ, s-a lansat ĂŽn aprecieri mai mult sau mai putin social-crestin-populare. A ĂŽnceput cu statutul minoritĂŁtilor (se pare cĂŁ socul provocat de acesta l-a determinat sĂŁ ĂŽsi facĂŁ partid), a continuat cu al II-lea rĂŁzboi mondial (ce bine le-a mers Germaniei, Italiei si Austriei dupĂŁ bombardamentele si mĂŁcelul din '39-'45), l-a pomenit si pe „neamtul care a ridicat aici, la Piatra Neamt, nu o cocioabĂŁ, ci o cetate“, s-a legat de ruptura dntre Bisericile CatolicĂŁ si OrtodoxĂŁ de acum o mie de ani si n-a omis nici Bavaria „subdezvoltatĂŁ“ de la 1846. „Credem cĂŁ e nevoie realmente de un astfel de partid, care nu-si propune decĂŽt o confruntare ĂŽntre cei mai buni“, a explicat Ioan Talpes ratiunea de a fi a Uniunii Populare Social Crestine. Spre ce tinde concret formatiunea sa politicĂŁ? „Programul si doctrina exprimĂŁ ceea ce ĂŽsi propune sĂŁ realizeze un partid“. Asta ĂŽnseamnĂŁ, dupĂŁ cum a explicat el, ca ĂŽn România sĂŁ functioneze aceleasi legi si sisteme ca ĂŽn UE, sĂŁ avem o „moralitate realĂŁ si un proiect care sĂŁ permitĂŁ dezvoltarea tuturor componentelor sociale ale tĂŁrii“. DacĂŁ demisioneazĂŁ BĂŁsescu si se fac alegeri prezidentiale anticipate nu candideazĂŁ. În 2009... se gĂŽndeste sĂŁ da, depinde ĂŽnsĂŁ dacĂŁ ĂŽl va dori partidul. Ce scor ĂŽsi propune pentru alegerile de anul viitor? „Cred cĂŁ avem sanse“, a rĂŁspuns, ocolind un procentaj exact. AfarĂŁ era soare. Peste drum, Teatrul Tineretului lansa printr-un afis mare si limpede invitatia la „AngajĂŁm clovn“. De la etaj, un salariat ĂŽn halat verde privea ĂŽn zare. A fost, ĂŽn Neamt, Ioan Talpes, fost sef pe la Editura MilitarĂŁ (1985 - 1990), fost consilier al presedintelui Ion Iliescu (1990 - 1992), fost director al Serviciului de Informatii Externe (1992 - 1997), fost ambasador al României la bulgari (1997 - 1998), din nou fost consilier personal al presedintelui Iliescu (1999 - 2004), fost social-democrat implicat ĂŽn chestiuni de apĂŁrare a tĂŁrii, fost senator PSD, actualmente senator independent, presedinte de partid, istoric militar si profesor universitar, autor a numeroase articole, studii si cĂŁrti de istorie si strategie militarĂŁ. Limbi cunoscute: germana, engleza.