 Apã, paie si... bãtaie
• în vreme ce o vacã în comuna Boghicea se vine cu 2-300 de lei, o masinã de fîn adusã de pe Valea Muntelui costã de cinci ori mai mult • desi existã suprafete foarte mari de pe care oamenii din zona Roman ar putea cosi, lipsa mijloacelor de transport nu le permite sã aducã nutreturi acasã • autoritãtile judetene nu au nici o pîrghie ca sã îi ajute pe oameni sã nu plãteascã transportul • Dumnezeu dã, dar nu bagã si în traistã! Cam asa s-ar putea spune despre faptul cã sute de hectare de pãsuni din comunele de pe Valea Muntelui rãmîn necosite, în vreme ce, în zona Roman, greu lovitã de secetã, ieslele rãmîn goale si animalele flãmînde. Cum seceta din aceastã varã nu face decît sã chinuite sute de capete de vaci si oi ale gospodarilor în Boghicea, Stãnita, Valea Ursului si alte comune din apropiere, autoritãtile judetene s-au gîndit acum o lunã sã lanseze „un parteneriat“, în cadrul cãruia oamenii interesati sã îsi procure fîn sã meargã pe Valea Muntelui, unde pot cosi, si sã-si aducã nutreturile acasã fãrã a plãti vreun leu celor care le pun pãsunile la dispozitie.
Da’ muieti îs posmagii? Ideea este generoasã, doar cã e greu de pus în practicã, dacã nu cumva imposibil. Pe de o parte, nu toti oamenii au fost înstiintati despre posibilitatea de a merge la munte pentru a cosi, iar pe de alta, atîrnã greu în balantã pretul substantial pe care ar trebui sã-l plãteascã pentru a aduce fînul acasã. ÃŽn comuna Boghicea, de exemplu, localnicii mai nu au avut ce cosi. N-a plouat si nutret nu s-a fãcut. ÃŽngroziti cã le-ar putea muri animalele în bãtãturã, oamenii au început sã le vîndã pe mai nimic. Cu o sutã de euro, crescãtorii dezleagã vaca de la iesle si o dau celor care cautã astfel de chilipiruri. Si nu doar aici stau lucrurile asa. Se vînd animale la acelasi pret si în comunele învecinate. Preotii fac slujbe pentru ploaie, iar dacã s-a întîmplat si a plouat zilele acestea, credinciosii îi multumesc lui Dumnezeu pentru darul primit. Doar cã mare lucru în acest an nu se mai poate salva. „S-a cosit foarte putin în aceastã varã la noi. Si au dat oamenii cu coasa peste tot pe unde s-a putut. Dar chiar si asa, sãtenii n-au venit sã ne spunã cã ar vrea sã meargã în alte zone sã coseascã. Ne-au cerut niste primari din Iasi sã-i ajutãm pe oamenii afectati de secetã, ca si cum noi am sta mai bine... Eu nu cred cã oamenii nostri ar vrea sã meargã pe Valea Muntelui sã coseascã. Poate, dacã muntenii le-ar da fînul gata cosit, s-ar prinde. Si le-ar conveni si mai mult dacã Primãria le-ar aduce fînul acasã“, a spus viceprimarul comunei Boghicea, Vicu Mîrt. Dacã domnul viceprimar s-ar fi ostenit sã întrebe, poate afla ceva de la necãjitii lui electori.
Nici lumea din Stãnita nu s-a îngrãmãdit sã meargã la cosit pe Valea Muntelui. Dreptu-i, cã nici autoritãtile locale nu s-au obosit sã le spunã despre aceastã posibilitate de a se aproviziona cu nutreturi. „Nu i-am întrebat pe oameni dacã vor sã meargã la munte ca sã coseascã, dar îi costã foarte mult transportul fînului si atunci nu le convine. Mai avantajos le este sã cumpere nutreturi direct din sat, aduse de cei care vin prin zonã. Cred cã oamenii vor vinde animalele, ori le vor tãia, decît sã se complice cu cositul. Sînt oameni bãtrîni în comunã, care nu se pot hazarda la asa ceva. Si apoi, o masinã care sã aducã douã, trei tone de fîn costã 15 milioane de lei. Gospodarii dau vaca din surã cu trei, cinci milioane. Pãi dai cinci vaci ca sã aduci o masinã de fîn?! Nu-i o solutie economicã“, a declarat Bebi Laurentiu Todireanu, primarul comunei Stãnita.
Pe Valea Muntelui, pãsunile stau necosite ani la rînd ÃŽn contrast cu uscãciunea si coastele de deal goale din sudul judetului stau pãsunile întinse pe sute de hectare de pe Valea Muntelui. Plecarea tinerilor din sate a fãcut ca dealurile sã rãmînã necosite ani la rînd, asa cã proprietarii lor ar fi extrem de multumiti dacã vine cineva sã le coseascã si sã ia fînul fãrã nici o pretentie. „La noi sînt circa 300 de hectare de fînete pe care n-are cine le cosi. Din pãcate, nu a venit nimeni sã se intereseze de fîn. A trecut un om din Vaslui prin comunã, s-a uitat si a plecat. N-a mai venit nici sã coseascã, nici sã ne dea vreun rãspuns. Asa, pentru discutii, m-au contactat niste primari din Vaslui si Iasi, dar nimic mai mult. O problemã în toatã treaba asta e cositul fînului, uscatul si adusul lui la drum. Si oamenii sînt prea sãraci ca sã îsi permitã sã plãteascã multe milioane ca sã îl transporte. La noi nu sînt oameni în putere, ca sã coseascã. Tineretul a plecat în strãinãtate si au rãmas doar bãtrînii. Ei nu pot munci si de aceea ar vrea sã vinã cineva sã coseascã, fãrã sã aibã pretentii financiare“, a declarat Gavril Lupu, primarul comunei Hangu.
La Pipirig, detinãtorii de terenuri au asteptat ei o vreme sã aparã cositorii pe terenurile lor, dupã care, dacã au vãzut cã au asteptat în zadar, au început sã bage vacile la pãscut. „A venit lumea la Primãrie si ne-a spus cã are loc unde se poate cosi. Dar nu e nimeni interesat de fîn, pentru cã n-au apãrut solicitãri. Acum pasc vacile iarba respectivã“, a spus viceprimarul Victor Bãboi.
Vasile Sendrea, subprefectul de Neamt, a declarat cã autoritãtile judetene nu au puterea de a rezolva problema transportului fînului cãtre gospodãriile celor din comunele afectate de secetã. „Totul e pe bani. Se asigurã transport gratuit pentru apa menajerã si potabilã care se distribuie în respectivele comune dar, mai mult de atît, nu putem face. Si aceste drumuri se suportã din bugetul Inspectoratului pentru Situatii de Urgentã, care în scurt timp se va lichida. ÃŽmi pare rãu pentru respectivii cetãteni, dar e o chestiune privatã. Si-apoi eu cred cã aceia care au o vacã, douã, se descurcã ei cu nutreturile lor. Iar cei care au ferme de oi sau vaci, pot gãsi bani sã plãteascã o masinã“, a spus subprefectul Sendrea.
Printre comunele care s-au oferit sã le punã la dispozitia crescãtorilor de animale pãsune pentru a cosi se numãrã Hangu, Dãmuc, Pipirig, Grinties si Ceahlãu. Stiti ce e ciudat? Cã n-am vãzut nicãieri doi-trei primari sã se ia de mînã si sã încerce sã gãseascã o solutie comunã sau ajutor comun. În fond, de ce ar face-o? Dacã nici mãcar nu s-au gîndit sã le spunã oamenilor cã s-ar putea...
|
Autentificare
