 TÃRANI PE... NET
• micii producãtori îsi vînd cota de lapte pe Internet • „Vînd cotã lapte 35.000 l, pret avantajos“ este numai unul din sutele de anunturi on-line prin care agricultorii nemteni se grãbesc sã scape de cotã • potrivit legii, se poate, însã motivele care-i împing pe oameni sã vîndã, uneori la pachet cu vaca, este pretul mic oferit de procesatori si neputinta de a mulge conform normelor UE • Micii fermieri din Neamt îsi vînd cota de lapte la mica publicitate, inclusiv on-line. De cînd interdictia de vînzare a cotei de lapte a fost ridicatã, multi nemteni s-au grãbit sã scape de ea, în ciuda preturilor modice pe care le oferã cumpãrãtorii, cu mult sub valoarea la care se preconizeazã cã va ajunge cota de lapte odatã si-odatã. Clientii nu sînt usor de gãsit, asa încît pe lîngã anunturile din ziare, crescãtorii au apelat si la Internet. Pe pagina anunturi-agricole.ro sînt peste 400 de anunturi de vînzare a cotei de lapte. Destule sînt pornite din spatiul virtual al Neamtului. „Vînd cotã lapte, 35.000 litri, pret negociabil“. Cam asa sunã anunturile de acest gen. Pretul - cam 0,8 euro/litrul. Uneori, cota de lapte se dã la pachet cu vaca. Unul din vînzãtori are în grajd douã vaci pentru care a obtinut cotã. Acum vrea s-o vîndã, cu tot cu vaci. „Procesatorii nu dau mai mult de cinci mii de lei pe kil. E un pret în bãtaie de joc, iar eu nu mai are rost sã pierd timpul. Vreau sã vînd cota, vînd si vacile, scap de o grijã si de o bãtaie de cap“, zice omul. Tot printr-un anunt similar, postat pe site de copilul vecinului, care are Internet acasã, tanti Maricica vinde cota de 9.000 de litri de lapte. A avut trei vaci, dar douã le-a vîndut. Nu mai e tînãrã si e prea multã muncã pentru o femeie singurã. Vrea sã vîndã cota, sã pãstreze o singurã vacã, iar laptele sã-l tinã pentru consumul propriu: „La anii mei, nu-mi mai trebuie hãmãlealã. O singurã vacã mi-ajunge pentru o canã de lapte seara, cã atîta mãnînc: lapte si pîine“. Nu cere pret fix pentru marfã, e dispusã la negocieri: „Nu stiu pãcatele mele, zi si mata cît dai. Nu vreau sã mã îmbogãtesc pe spinarea matale. Las’ cã ne întelegem noi“. Cei care si-au vîndut cota, de prin alte colturi de tarã, au luat 100 - 200 de lei pe tonã. Cumpãrãtorii sînt în general crescãtori mari si mijlocii, pusi pe investitii, pe mãrit numãrul de capete din bãtãturã, care au nevoie de o cotã mai mare pe care n-au putut-o lua initial de la stat tocmai pentru cã aveau putine animale. Mihai Apetrei, directorul APIA Neamt, spune cã e normal ca oamenii sã-si vîndã cota de lapte. „Potrivit reglementãrilor europene si a ordinului ministrului, ai voie sã lasi cota ca mostenire, ai voie s-o vinzi, s-o închiriezi. Nu s-a fãcut pînã acum nici o tranzactie oficialã pentru cã se asteaptã ca aceastã cotã sã treacã la APIA, sã fie semnat protocolul cu Agentia Nationalã de Reproductie în Zootehnie. ÃŽn general, pe litru de lapte, în Uniunea Europeanã se plãteste cam 1 - 1,2 lei. Nevoia îi împinge pe oameni sã-si vîndã cota de lapte. Dacã au o vacã - douã si nu au aparat de muls, laptele nu corespunde normelor ca numãr de germeni sau stare de sãnãtate. Atunci, nu primesc nici mãcar subventia de 30 de bani pe litru, iar procesatorii nu le mai cumpãrã laptele. Deja, procesatorii au început sã-si aleagã producãtorii cu care colaboreazã si de la care se aprovizioneazã cu lapte, pentru cã si ei, la rîndul lor, trebuie sã iasã pe piatã cu produse conforme din punct de vedere calitativ“, spune seful Agentiei judetene de Plãti si Interventii în Agriculturã.
Doar 25% din cantitatea de lapte procesat corespunde normelor europene
Datele institutiei aratã cã, pînã pe 31 octombrie, în întreg judetul Neamt au fost procesati 277.660 de hectolitri. Din aceastã cantitate, numai 65.744 hectolitri corespund pe numãrul de germeni admis de UE, adicã 25%. Vorbim aici doar de cei care au depus dosare pentru subventie, adicã putin peste jumãtate din crescãtorii de vite. Pe partea de sãnãtate a vacilor mulse, lucrurile sînt mai roze: 92% din lapte corespunde. Cele mai fericite cu subventii au fost zonele Tîrgu Neamt si Valea Muntelui, unde sînt multe centre de procesare. La polul opus sînt zonele Roman si Piatra Neamt-Costisa. Tãranii neconstituiti în asociatii, care au apucat sã-si primeascã aceastã cotã, au fost interesati sã scoatã bani din dreptul de a vinde produsul pe piatã încã din primãvarã, la scurt timp dupã ce si-au luat cota în primire. Pentru cã investitiile pe care le aveau de fãcut ca sã respecte normele UE erau peste puterile lor. Instalatiile de muls, tancurile frigorifice, grajdul faiantat sînt lucruri pe care tãranii cu una-douã vaci în bãtãturã fie nu le pot face, fie ajung la concluzia cã nu meritã sã le facã. Caz în care rãmîne solutia vînzãrii. România a obtinut la negocierile cu UE o cotã de lapte de trei milioane de tone (douã milioane pentru vînzãri directe, un milion pentru livrãri cãtre procesatori). În acelasi timp, existã un milion de exploatatii la nivel national, cu 1,7 milioane de vaci. Cota de lapte stabilitã de Bruxelles poate fi asiguratã de 800.000 de vaci, adicã jumãtate. Restul, pot fi crescute pentru carne, eventual. Tãranul care vrea sã vîndã cota o poate face. Nu se încheie un contract de vînzare/ cumpãrare, ci mai mult o înregistrare administrativã, pe bazã de formular completat. Cumpãrãtorul trebuie însã sã fie din aceeasi regiune, în cazul Neamtului, Regiunea Nord-Est. Transferul de cotã poate fi temporar (pentru un an de cotã) ceea ce ar echivala cu o închiriere sau definitiv.
|
Autentificare
