 Muntenii reticenþi la „cota de lapte“
• specialiºtii Direcþiei Agricole au constatat cã localnicii nu înþeleg utilitatea cotei de lapte Crescãtorii de animale din zona de munte, cu precãdere cei care deþin în gospodãriile proprii vaci pentru lapte, „se bucurã“ în aceastã perioadã de vizite din partea reprezentanþilor agriculturii nemþene. Scopul descinderii oficialilor din acest sector în bãtãtura gospodarilor este de a împãrþi þãranilor aºa-zisele registre de fermã pe baza cãrora vor fi întocmite declaraþiile de producþie de lapte zilnice livrate la procesatori sau vîndute direct pe piaþã. Mai apoi declaraþiile cu pricina vor fi depuse, lunar, la Camera Agricolã, de unde vor lua calea Unitãþii de Ameliorare Neamþ, locul din care se va face monitorizarea întregii producþii de lapte a judeþului. ÃŽn vederea stabilirii cotei de lapte, pentru fiecare fermã sau gospodãrie, conform normelor europene a fost stabilitã ca perioadã de referinþã 1 aprilie 2005 - 31 martie 2006, timp în care va fi monitorizatã producþia de lapte din gospodãrii ºi fermele ce ia drumul societãþilor procesatoare sau pieþei libere. „Cota de lapte reprezintã cantitatea de lapte ce se vinde de cãtre þãranul român, fãcînd obiectul comercializãrii prin vînzare directã sau prin livrare la procesatori. Cota de lapte se contabilizeazã la anul de referinþã aprilie 2005 - martie 2006, iar pe baza cantitãþii totalizate se va stabili cota pentru anul urmãtor“, a declarat inginer Manuela Costea, ºeful serviciului UARZ Neamþ, aflatã zilele acestea în mijlocul crescãtorilor de animale din Bicaz. Din discuþiile purtate cu specialistul UARZ Neamþ am aflat cã impactul acestei acþiuni a fost unul nefavorabil, cetãþenii primind cu rezervã ideea stabilirii cotei de lapte. „Þãranii privesc lucrurile cu reticenþã, deoarece îºi amintesc de cotele din perioada comunistã, dar trebuie sã înþeleagã cã actuala cotã de lapte se practicã în þãrile europene, membre ale UE ºi va reprezenta o siguranþã pentru fermierul român, mergîndu-se pînã acolo încît aceasta va putea fi moºtenitã, vîndutã sau închiriatã ºi va putea aduce crescãtorului de animale un adevãrat sprijin financiar“, a afirmat Manuela Costea. Cît priveºte derularea acþiunii, aceasta se desfãºoarã greoi, unii dintre þãrani declarînd cã laptele obþinut în gospodãrie este folosit doar pentru familie, iar alþii pur ºi simplu refuzã dialogul cu reprezentanþii Direcþiei de Agriculturã ai judeþului Neamþ. Pentru uºurarea dialogului cu proprierarii de animale din zona montanã, specialiºtii considerã cã este necesarã înfiinþarea pe localitãþi sau zone a unor asociaþii de profil. „Noi sperãm cã vor fi constituite asociaþii ale crescãtorilor de bovine care vor fi active ºi vor încheia contracte pentru livrarea laptelui cu unitãþile de procesare. Astfel, o primã treaptã în demersul realizãrii cotei de lapte va fi activatã, iar cetãþenii vor reuºi sã înþeleagã profilul economic modern al ceea ce întreprindem noi acum, în vederea integrãrii României în Uniunea Europeanã“, a mai declarat inginer Manuela Costea, ºeful UARZ Neamþ.
|
Autentificare
