Nemþenii, afectaþi pe capete de viroze ºi pneumonii
Conform statisticilor întocmite de cãtre specialiºtii Departamentului Medicinã Preventivã (DMP) din cadrul Direcþiei de Sãnãtate Publicã Neamþ, de la începutul lunii octombrie pînã acum, nici unul dintre nemþenii care s-au prezentat la medic nu a fost diagnosticat cu gripã, infecþie respiratorie majorã, în schimb aproximativ 9.000 dintre aceºtia au fost rãpuºi de viroze ºi pneumonie.
Potrivit raportãrilor fãcute de cãtre medicii de familie ºi specialiºti, în sãptãmîna 7-13 noiembrie, au fost înregistrate 1.533 de persoane afectate de infecþii respiratorii - 855 fiind diagnosticate cu virozã ºi 678 cu pneumonie. Din cauza stãrii grave în care se aflau, aproximativ 200 de bolnavi au necesitat tratament intraspitalicesc.
Medicii epidemiologi au susþinut cã numãrul total de infecþii respiratorii înregistrate în acest sezon rece nu depãºeºte media ultimilor ani.
În scopul evitãrii îmbolnãvirilor grave ºi a complicaþiilor, medicii sfãtuiesc populaþia sã evite automedicaþia ºi utilizarea leacurilor bãbeºti ºi sã consulte medicul de familie încã de la apariþia primelor simptome. Pentru a evita apariþia gripei, cea mai sigurã metodã de profilaxie este vaccinarea antigripalã. Tot pentru a preveni infecþiile respiratorii, medicii recomandã populaþiei sã consume cît mai multe fructe ºi legume bogate în vitamina C, multe proteine ºi produse lactate. Existã ºi forme nespecifice de prevenire a gripei - evitarea aglomeraþiei, aerisirea încãperilor unde se lucreazã ºi se doarme, folosirea batistelor de unicã folosinþã în caz de tuse sau strãnut. Gripa este o boalã infecþioasã ºi foarte contagioasã produsã de virusul gripal. Acesta este de mai multe tipuri, fapt care explicã necesitatea adaptãrii vaccinurilor antigripale în fiecare an, în funcþie de tipul tulpinii care circulã. Virusul gripal se transmite cu uºurinþã de la bolnav la omul sãnãtos prin tuse, strãnut sau prin folosirea de cãtre mai multe persoane a obiectelor proaspãt contaminate cu secreþii care îl conþin. Gripa debuteazã brutal, cu frison, febrã (39-40 de grade Celsius), dureri de cap, ale globilor oculari, muºchilor ºi articulaþiilor, stare de slãbiciune generalã.
|