 România trebuie sã dea explicaþii Consiliului Europei în scandalul avioanelor CIA
• Consiliului Europei declanºeazã ancheta „CIA în Europa“ Pînã la data de 21 februarie 2006, cele 45 de guverne ale statelor membre ale Consiliului Europei, între care se numãrã ºi România, trebuie sã dea explicaþii privitoare la eventuala lor cooperare cu Agenþia Centralã de Informaþii a Statelor Unite (CIA) în chestiunea interogãrii ºi transportului de deþinuþi suspectaþi de acþiuni teroriste.
Alãturi de celelalte guverne, guvernul României va trebui sã rãspundã dacã, începînd cu 1 ianuarie 2002 ºi pînã în prezent, vreo persoanã cu funcþie publicã sau însãrcinatã în mod oficial de o instituþie publicã a fost implicatã direct sau prin aprobare tacitã în acþiuni de privare de libertate sau de transport de deþinuþi, la cererea vreunui serviciu secret strãin.
Consiliul Europei aºteaptã, de asemenea, sã primeascã date referitoare la rezultatele oricãrei anchete oficiale interne pe aceastã temã.
În scrisoarea redactatã de preºedintele Consiliului Europei, Terry Davis, ºi datatã 21 noiembrie 2005, guvernele tuturor statelor membre sînt invitate sã explice în ce fel le permite legislaþia proprie sã controleze activitatea serviciilor secrete strãine pe teritoriul þãrii; dacã existã legi în vigoare care sã interzicã privarea de libertate a persoanelor aflate în jurisdicþia statului, fãrã ºtirea autoritãþilor, fie cã e vorba de persoane deþinute în secret de o organizaþie anume, fie de ajutor dat agenþilor unui alt stat, în acþiuni de privare de libertate a unor persoane, fie de asistenþã acordatã în transportarea persoanelor deþinute în secret; în ce fel sancþioneazã legislaþia þãrii încãlcarea Convenþiei privind drepturile individuale pe teritoriul statului, cu precãdere în cazul privãrii de libertate, ca urmare a acþiunii unor persoane oficiale, servicii secrete sau organizaþii strãine.
Ancheta iniþiatã de Consiliul Europei este condusã de parlamentarul elveþian Dick Marty, care a declarat cã cerceteazã 31 de zboruri ale unor presupuse avioane CIA pe teritoriul unor state europene ºi cã a cerut imagini preluate prin satelit ale unor locaþii din Polonia ºi România, din perioada 2001-2004. Polonia ºi România au fost indicate de organizaþia pentru apãrarea drepturilor omului Human Rights Watch ca posibile destinaþii de tranzitare a unor deþinuþi din Afganistan, bãnuiþi de acþiuni teroriste.
Potrivit declaraþiilor lui Marty, alte posibile destinaþii ale avioanelor CIA ar fi fost Palma de Mallorca, în Spania, Larnaca în Cipru, Shannon în Irlanda, cît ºi baza militarã americanã Ramstein, din Germania.
Un avion care ar fi avut la bord deþinuþi bãnuiþi de terorism ar fi traversat, în 2003, ºi spaþiul aerian al Austriei, a declarat comandantul forþelor aeriene, generalul Erich Wolf. „Avem motive sã credem cã la bord se aflau deþinuþi“, a mai spus generalul.
Autoritãþile suedeze au confirmat cã cel puþin un presupus avion CIA ar fi aterizat în trei rînduri pe teritoriul þãrii, începînd cu anul 2002, în Danemarca se crede cã ar fi fost vorba de 14 zboruri, iar Norvegia a confirmat trei aterizãri de avioane CIA.
Primele dezvãluiri referitoare la transporturi ºi locuri secrete de interogare a unor suspecþi de terorism de cãtre CIA au fost date publicitãþii pe 2 noiembrie, de ziarul american Washington Post, în contextul mai larg al dezbaterii în Congresul american a unui proiect de lege referitor la aprobarea de noi fonduri în scop militar (440 milioane de dolari).
Senatorul republican John McCain a propus un amendament prin care se prevede ca, în interogatoriile conduse de militari, sã fie aplicate exclusiv metodele de anchetã prevãzute de normele armatei (Army Field Guide) ºi se interzic tortura ºi alte tratamente inumane în toate centrele de detenþie aflate în custodie americanã, oriunde în lume.
Aceastã regulã ar urma sã fie aplicatã inclusiv angajaþilor CIA ºi anchetatorilor din state aliate care conduc interogatorii. Senatul a aprobat deja amendamentul propus de McCain, în ciuda ameninþãrilor Casei Albe cã va respinge proiectul de lege, dacã nu se acceptã excepþii.
Vicepreºedintele Dick Cheney ºi directorul CIA, Porter Goss, ceruserã ca viitoarea lege sã nu se aplice „operaþiunilor de combatere a terorismului din strãinãtate, teroriºtilor care nu sînt cetãþeni americani, operaþiunilor conduse de alte instituþii ale guvernului SUA decît ministerul Apãrãrii, în cazul în care preºedintele Statelor Unite considerã cã atari acþiuni sînt vitale pentru securitatea þãrii ºi protejarea cetãþenilor ei de atacuri teroriste“.
|
Autentificare
