„Cred cĂŁ a meritat efortul“

• interviu cu magistratul Mirel CĂŁtĂŁlin Mormoe, noul preÂşedinte al JudecĂŁtoriei Piatra NeamĂž

Concursul pentru ocuparea funcĂžiilor de conducere a unor instanĂže din ĂžarĂŁ a fost validat, joi, 13 aprilie, de Consiliul Superior al Magistraturii, astfel cĂŁ noul preÂşedinte al JudecĂŁtoriei Piatra NeamĂž este Mirel CĂŁtĂŁlin Mormoe. Magistratul are 28 de ani, s-a nĂŁscut ĂŽn Arad Âşi a absolvit Facultatea de Drept Cluj. Ulterior, a urmat cursurile Institutului Superior al Magistraturii, iar o vreme a fost judecĂŁtor la ConstanĂža. Din 2002, face parte din structura JudecĂŁtoriei Piatra NeamĂž.

Reporter: Din cele relatate de presĂŁ, concursul pentru aceastĂŁ funcĂžie a fost extrem de dificil Âşi sĂŽnteĂži printre puĂžinii care l-aĂži promovat. Au fost contestaĂžii Âşi s-a cerut cerut anularea lui.
Mirel Cãtãlin Mormoe: Singurul lucru pozitiv de la concurs a fost modalitatea de structurare, adicã testarea psihologicã, proiectul ºi lucrarea scrisã. Toate probele au fost structurate, cumva, pe managementul firmei, iar specificul instanþelor era subliniat destul de puþin. Cred cã nu au specialiºti care sã aibã ºi practicã. Cunoºtinþe în domeniu au, dar nu ºi practicã. În acest fel, interviul ºi proba scrisã au fost numai colateral legate de nevoile instanþelor de judecatã. Toate erau legate de mersul firmei, iar modul de organizare ºi funcþionare se puteau aplica la o societate comercialã, ºi nicidecum la o instanþã de judecatã. Pentru procurori, de exemplu, era un subiect care cerea motivarea pe baza cunoºtinþelor dobîndite, a concedierii a 50% din personal. E cu totul altceva la instanþã. Nu am douã tarabe în piaþã, ºi în nici un caz nu pot eu sã concediez. Noi propunem, dacã e cazul, ºi hotãrãºte Consiliul Superior al Magistraturii, iar Ministerul Justiþiei e singurul care are astfel de atribuþii. Partea de management avea ºi lucruri aplicabile, cum ar fi evaluarea personalului sau studierea resurselor umane. Nu asta a fost problema. Problema a fost o modalitate de examinare mai apropiatã de instanþe. Sã se poatã pune în practicã acele teorii, la o instanþã de judecatã, asta vreau sã spun.
Rep.: Dar organizarea?
M.C.M.: Au fost probleme ºi cu modalitatea de organizare, care sper sã se îmbunãtãþeascã. La prima probã, discuþia a fost liberã, ceea ce a fost foarte bine. Dar elemente cuantificabile, la care sã te poþi raporta, nu existau. În aceste condiþii, posibilitatea de contestare, chiar dacã ar fi fost lãsatã, ar fi fost nulã. La examenul scris, în condiþiile în care exista o bibliografie, o tematicã, au fost subiecte ºi din afara lor. Noi, cei prezenþi acolo, am fi acceptat sã mai aºteptãm o orã, dacã trebuia, numai ca membrii comisiei sã ne refacã subiectele pe bibliografie ºi tematicã. Acestea nu sînt orientative, ci, tocmai de aceea, existã, ca sã citeºti ºi sã înveþi de acolo. În final, au fost scoase o parte din subiecte, dar au rãmas altele trei. Rezultatele s-au vãzut. Mulþi au cerut anularea ºi, moral, aºa ar fi fost corect.
Rep.: AdicĂŁ sĂŁ se anuleze examenul integral? Nu v-ar fi avantajat.
M.C.M.: Nu integral, sĂŁ se anuleze ultima probĂŁ Âşi, ulterior, aceasta sĂŁ se reia. Obiectiv vorbind, pentru mulĂži nu mai era necesar, dar se putea face, totuÂşi, acest lucru, pentru toĂži aceia care au ĂŽnvĂŁĂžat dupĂŁ tematicĂŁ.

„Ideea este colaborarea, atĂŽt din interior, cĂŽt Âşi din exterior“
Rep: Revenind la JudecĂŁtoria Piatra NeamĂž. Marea problemĂŁ a instanĂželor este personalul insuficient. Cum staĂži la acest capitol?
M.C.M.: Prin comparaĂžie cu alte instanĂže, sĂŽntem undeva la foarte bine. JudecĂŁtoria Piatra NeamĂž are douĂŁ sĂŁli de judecatĂŁ Âşi 23 de judecĂŁtori. Practic, numai 17 din aceÂştia sĂŽnt efectiv, dar e bine.
Rep.: Ministrul Macovei afirma cĂŁ procesele dureazĂŁ prea mult Âşi a propus modificarea codurilor de procedurĂŁ, pentru ca aceia care sĂŽnt nemulĂžumiĂži sĂŁ poatĂŁ cere daune.
M.C.M.: În situaþia în care se vor modifica codurile de procedurã penalã ºi civilã, pe urgentarea proceselor, nu avem nici o ºansã. Tehnica de calcul lipseºte aproape cu desãvîrºire. În primul rînd, instalaþia electricã nu ar rezista ºi trebuie înlocuitã, iar suportul logistic nu existã. Fondurile alocate sînt insuficiente ºi nu avem cum sã ajungem la acea operativitate în soluþionarea cauzelor. Mie mi se pare cã operativitatea nu este cea mai indicatã, ca ºi factor principal de evaluare. Nu este necesar ca un dosar sã fie soluþionat în douã zile sau douã sãptãmîni. Este necesarã calitatea procesului, o administrare cît mai largã a probelor, respectarea drepturilor pãrþilor ºi ca soluþia sã fie cea temeinicã. Bineînþeles, de aici, ca un proces sã se ducã 3-4 ani, iar în rejudecare sã ajungã la 10 ani, e cale lungã. Dar nici invers, sã faci procese în douã zile, nu se poate. Dacã nu vor fi schimbãri substanþiale la nivel de logisticã, de personal, aceste condiþii nu vor putea fi îndeplinite. De exemplu, în cazul unui proces cu arestaþi, avem nevoie de oameni ca sã-i trimitem cu citaþiile, poliþiºti care sã meargã cu mandate de aducere, pe care trebuie sã le ºi punã în executare. Or, dacã eu nu am nimic din toate acestea, degeaba dau termenul. Pe procedurã nelegal îndeplinitã, dacã soluþionez cauza, aº încãlca din start un drept al celorlaþi care nu sînt la proces. Lucrul cel mai dorit este sã respecþi, în primul rînd, drepturile tuturor.
Rep.: ÂŞi ĂŽn cauzele civile?
M.C.M: În civil sînt dificultãþi mult mai mari ca în penal, ca numãr de cauze de soluþionare. Dar problema cea mai mare este lipsa persoanelor autorizate care trebuie sã facã o expertizã în termen rezonabil, de mãcar de o lunã. Mulþi au plecat din Corpul Experþilor ºi au rãmas cîþiva oameni, care nu pot sã facã faþã. Sînt experþi care au zeci de lucrãri de fãcut. Sper sã se modifice lucrurile. În primul rînd, ar trebui sã primim banii, sã ne apucãm de partea electricã ºi sã instalãm tehnica de calcul, cu care am fost dotaþi, deja. Dar, a fost alocat undeva la 10% din fondurile cerute pentru reparaþii urgente ºi dotãri minime.
Rep.: JudecĂŁtorii, ĂŽn general, sĂŽnt priviĂži ca o castĂŁ. RelaĂžiile cu media aproape cĂŁ nu existĂŁ, iar informaĂžiile se obĂžin destul de greu.
M.C.M.: În ce priveºte relaþiile cu mass-media, chiar în proiectul pe care l-am depus la concurs, am inclus ºi aceastã problemã. Vreau, cel mai probabil lunar, sã organizez conferinþe de presã, iar dacã sînt alte evenimente, ori de cîte ori este nevoie.
Rep.: Ce v-a motivat pentru participarea la concurs?
M.C.M.: Dorinþa de a face ca lucrurile sã fie altfel, sã nu mai existe tot timpul ba o stare de suspiciune, ba una de tensiune. Mã refer la suspiciune pe plan extern ºi tensiune pe plan intern. În al doilea rînd, m-au motivat solicitarea ºi sprijinul colegilor, fie judecãtori, fie grefieri. Sînt aici de 4 ani, îi cunosc pe majoritatea destul de bine, ºi mi-au cerut mai mulþi acest lucru. Am susþinerea lor de a fi aici, ca sã putem colabora. Aceasta este ideea, colaboratea, ºi din interior, ºi din exterior. Consider cã a meritat efortul. Mandatul este de 3 ani ºi poate vor urma alþii trei.