Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri Mai 2006
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Monitorul Neamt
 Judetul Neamt
 rochii.ro
 fantastic.ro
 sarcasm.ro
 helen.ro
 cojoc.ro
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 5 Mai 2006
Tipăreste articolul - Varianta pentru imprimantă Trimite acest articol unui prieten  prin email
„Suitul“ oilor, o tradiție în zona Bicaz

„Suitul“ oilor, o tradiție în zona Bicaz

• ciobanii locului au început strînsul oilor pentru urcatul pe munte, la pășunat • deși creșterea oilor nu este o afacere, oamenii nu se îndură să renunțe • „Nu mai rentează să crești animale, nici chiar oi. Eu sînt bătrîn, am 83 de ani, și ăsta mi-a fost obiceiul, să am animale în gospodărie. De asta n-am renunțat, dar am ajuns la 8 bucăți, pentru a gusta eu și soția o bucată de brînză bună. Lîna nu se întreabă, pieile nici ele, ce să mai zic de restul? Tinerii nici nu vor să audă. Majoritatea pleacă la lucru în străinătate“, a spus unul dintre mai „vechii“ gospodari ai locului, nenea Tărniceru •

La Bicaz a început „ suitul“ oilor la pășune, din cele 5 stîni ale Bicazului, 3 demarînd activitatea. Prima, cea din Potoci, numită Stîna Lăptăriei, a adunat, duminica trecută, 300 de oi, o alta din Izvoru Alb, numită Stîna Verdele, populată tot cu aproape 300 de oi, iar joi și-au strîns oile, crescătorii de animale din Ciungi și Capra, pe care le-au urcat, mai apoi, în munte, dincolo de baraj, în Poiana Podiceni. Urmează să-și mai adune turmele alte două stîni, ce vor lua calea Vîrfului Popii din Izvoru Muntelui și Chica Baciului din Izvoru alb. Oricum, timpul nu-i pierdut, dacă luăm în calcul tradiția zonei care stabilise, îndeobște, ca dată a urcării animaleleor în munți, pentru vărat, ziua de 15 mai. „A sosit momentul să suim oile la stînă, chiar dacă, anul acesta, afară nu-i prea cald. Ne-am gîndit, însă, să fim mai harnici pentru că nu mai avem cu ce să le ținem acasă. Au venit și ciobanii, cum ne-a fost învoiala și astăzi (n.r. - ieri) asta facem. Bem aldămașul și pornim la treabă. Adunăm oile de prin gospodării, aici, în prundul din Ciunci, și, spre amiază, le suim în Poiana Podiceni, deasupra barajului. O luăm, însă, cu turma peste deal ca să evităm drumul care este aglomerat cu mașini“, a declarat Gheorghiță Gavrilaș din Bicaz, care, ieri dimineață, își mîna mioarele spre locul de constituire al viitoarei turme. Acestuia i s-a alăturat, pe drum, și Costică Platon cu oile sale, pentru a fi calea mai scurtă, că vorba ceea, mai un schimb de păreri, mai o glumă și timpul trece mult mai ușor. Și-apoi grija comumă pentru animalele ce aveau de parcurs aproape un kilometru pe drumul național, cerea o atenție sporită din partea proprietarilor. La locul stabilit pentru alcătuirea turmei, ciobanii erau prezenți la datorie și înregistrau, pe un caiet cu rolul răbojului de altă dată, efectivele fiecărui gospodar și însemnele particulare ale fiecărei mici turme. „Stîna din Podiceni este amenajată, deocamdată ducem oile tot la cea veche pe care am curățat-o și întărit-o, dar, cu sprijinul primăriei, în săptămînile viitoare construim alta nouă, pusă la punct așa cum am învățat noi de la părinți“, ne-a spus Costică Platon, fost, pînă mai ieri, șeful comitetului de stînă. „Acum, nu prea mai pot, am și eu o vîrstă, așa că am predat ștafeta altui gospodar mai tînăr, Lucică Geană, care are și oi mai multe, a adăudat omul. Pentru stîna din Podiceni au fost angajați trei ciobani mulgători, asta după socotelile vechi“, adică un cioban la o sută de oi cu lapte. Pe lîngă aceștia, mai este un strungar și un văcar. Deocamdată, au fost adunați o dată cu oile și berbecii, dar aceștia din urmă vor fi separați foarte repede, după rostul îndeletnicirii strămoșești.

Ciobanii speră să fie o vară prielnică oieritului
„Pentru a nu se înmulți mai iute decît îi obiceiul“, au spus ciobanii. Așadar, din această săptămînă, oile Bicazului au fost „puse pe brînză“, după cum se spune, au fost pecetluite, parafat contractul dintre comitetele de stînă și ciobani, s-a bătut palma și băut aldămașul. După cele stabilite, fiecare oaie de lapte va face să intre în casa stăpînului 8 kg de brînză și un kg de urdă. Ciobanii vor aduna, în toamnă, o dată cu „răscolul“ (coborîrea oilor de la pășunat), pentru fiecare oaie 150.000 lei, asta dacă oamenii sînt mulțumiții de modul în care au fost vărate animalele.
Nu-i ușor nici pentru una dintre părți să se încadreze în cele stabilite, dacă timpul este potrivnic. „Condițiile nu sînt dintre cele mai bune, în ultima vreme. Vedeți că și acum este mai frig de cum ar trebui să fie. Să sperăm, însă, că va fi o vară caldă și cu ploi atît cît să crească iarba“, a afirmat Mihai Scurtu, un vechi cioban al stînii Podiceni. Cît privește zona de pășunat, după învoiala la care subscrie și Primăria Bicaz, stînii Podiceni îi revin în total 56 hectare, plus altele 12, în dosul aceluiași munte. „Pentru fiecare hectar de pășune trebuie un număr de maximum 5-6 oi. După calcule, avem hectare în plus, dar imașul este, în mare parte, împădurit, așa că nu putem urca pentru vărat mai mult de 300 de oi“, ne-a informat ciobanul Mihai Scurtu. Mari probleme nici nu se ridică, deoarece „șeptelul“ oilor crescătorilor de ovine din Bicaz este în continuă scădere. „Nu mai rentează să crești anumale, nici chiar oi. Eu sînt bătrîn, am 83 de ani, și ăsta mi-a fost obiceiul, să am animale în gospodărie. De asta n-am renunțat, dar am ajuns la 8 bucăți pentru a gusta eu și soția o bucată de brînză bună. Nu prea rentează. Lîna nu se întreabă, pieile nici ele, ce să mai zic de restul? Cîtă carne dă o oaie? Tinerii nici nu vor să audă. Majoritatea pleacă la lucru în străinătate. Tatăl meu a fost cioban la vremea lui. Avea peste 80 de oi, iar eu am avut, mai în tinerețe, 20-30 de capete. Ei, s-au schimbat vremurile, ce să facem?, a spus, unul dintre mai „vechii“ gospodari ai locului, nenea Tărniceru, cum i se adresează oamenii. Și, totuși, la cei 83 de ani ai săi, nea Tărniceru a sorbit o gură de vin cu ciobanii pentru un an bun, „cu brînză untoasă“. Aceasta a fost, de altfel, urarea de început de drum a tuturor crescătorilor de oi din Bicaz, cu prilejul „suitului“ oilor la stînile din munții locului. Și într-adevăr, atît ei, cît și ciobanii speră să fie o vară ceva mai prielnică oieritului lui 2006.

Articol afisat de 1810 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ion ASAVEI)
Adaugă comentariul tău la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu există nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Premium UK domain names
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalĂŁ sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective