Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Mai 2006
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 5 Mai 2006
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
„Suitul“ oilor, o tradiþie în zona Bicaz

„Suitul“ oilor, o tradiþie în zona Bicaz

• ciobanii locului au început strînsul oilor pentru urcatul pe munte, la pãºunat • deºi creºterea oilor nu este o afacere, oamenii nu se îndurã sã renunþe • „Nu mai renteazã sã creºti animale, nici chiar oi. Eu sînt bãtrîn, am 83 de ani, ºi ãsta mi-a fost obiceiul, sã am animale în gospodãrie. De asta n-am renunþat, dar am ajuns la 8 bucãþi, pentru a gusta eu ºi soþia o bucatã de brînzã bunã. Lîna nu se întreabã, pieile nici ele, ce sã mai zic de restul? Tinerii nici nu vor sã audã. Majoritatea pleacã la lucru în strãinãtate“, a spus unul dintre mai „vechii“ gospodari ai locului, nenea Tãrniceru •

La Bicaz a început „ suitul“ oilor la pãºune, din cele 5 stîni ale Bicazului, 3 demarînd activitatea. Prima, cea din Potoci, numitã Stîna Lãptãriei, a adunat, duminica trecutã, 300 de oi, o alta din Izvoru Alb, numitã Stîna Verdele, populatã tot cu aproape 300 de oi, iar joi ºi-au strîns oile, crescãtorii de animale din Ciungi ºi Capra, pe care le-au urcat, mai apoi, în munte, dincolo de baraj, în Poiana Podiceni. Urmeazã sã-ºi mai adune turmele alte douã stîni, ce vor lua calea Vîrfului Popii din Izvoru Muntelui ºi Chica Baciului din Izvoru alb. Oricum, timpul nu-i pierdut, dacã luãm în calcul tradiþia zonei care stabilise, îndeobºte, ca datã a urcãrii animaleleor în munþi, pentru vãrat, ziua de 15 mai. „A sosit momentul sã suim oile la stînã, chiar dacã, anul acesta, afarã nu-i prea cald. Ne-am gîndit, însã, sã fim mai harnici pentru cã nu mai avem cu ce sã le þinem acasã. Au venit ºi ciobanii, cum ne-a fost învoiala ºi astãzi (n.r. - ieri) asta facem. Bem aldãmaºul ºi pornim la treabã. Adunãm oile de prin gospodãrii, aici, în prundul din Ciunci, ºi, spre amiazã, le suim în Poiana Podiceni, deasupra barajului. O luãm, însã, cu turma peste deal ca sã evitãm drumul care este aglomerat cu maºini“, a declarat Gheorghiþã Gavrilaº din Bicaz, care, ieri dimineaþã, îºi mîna mioarele spre locul de constituire al viitoarei turme. Acestuia i s-a alãturat, pe drum, ºi Costicã Platon cu oile sale, pentru a fi calea mai scurtã, cã vorba ceea, mai un schimb de pãreri, mai o glumã ºi timpul trece mult mai uºor. ªi-apoi grija comumã pentru animalele ce aveau de parcurs aproape un kilometru pe drumul naþional, cerea o atenþie sporitã din partea proprietarilor. La locul stabilit pentru alcãtuirea turmei, ciobanii erau prezenþi la datorie ºi înregistrau, pe un caiet cu rolul rãbojului de altã datã, efectivele fiecãrui gospodar ºi însemnele particulare ale fiecãrei mici turme. „Stîna din Podiceni este amenajatã, deocamdatã ducem oile tot la cea veche pe care am curãþat-o ºi întãrit-o, dar, cu sprijinul primãriei, în sãptãmînile viitoare construim alta nouã, pusã la punct aºa cum am învãþat noi de la pãrinþi“, ne-a spus Costicã Platon, fost, pînã mai ieri, ºeful comitetului de stînã. „Acum, nu prea mai pot, am ºi eu o vîrstã, aºa cã am predat ºtafeta altui gospodar mai tînãr, Lucicã Geanã, care are ºi oi mai multe, a adãudat omul. Pentru stîna din Podiceni au fost angajaþi trei ciobani mulgãtori, asta dupã socotelile vechi“, adicã un cioban la o sutã de oi cu lapte. Pe lîngã aceºtia, mai este un strungar ºi un vãcar. Deocamdatã, au fost adunaþi o datã cu oile ºi berbecii, dar aceºtia din urmã vor fi separaþi foarte repede, dupã rostul îndeletnicirii strãmoºeºti.

Ciobanii sperã sã fie o varã prielnicã oieritului
„Pentru a nu se înmulþi mai iute decît îi obiceiul“, au spus ciobanii. Aºadar, din aceastã sãptãmînã, oile Bicazului au fost „puse pe brînzã“, dupã cum se spune, au fost pecetluite, parafat contractul dintre comitetele de stînã ºi ciobani, s-a bãtut palma ºi bãut aldãmaºul. Dupã cele stabilite, fiecare oaie de lapte va face sã intre în casa stãpînului 8 kg de brînzã ºi un kg de urdã. Ciobanii vor aduna, în toamnã, o datã cu „rãscolul“ (coborîrea oilor de la pãºunat), pentru fiecare oaie 150.000 lei, asta dacã oamenii sînt mulþumiþii de modul în care au fost vãrate animalele.
Nu-i uºor nici pentru una dintre pãrþi sã se încadreze în cele stabilite, dacã timpul este potrivnic. „Condiþiile nu sînt dintre cele mai bune, în ultima vreme. Vedeþi cã ºi acum este mai frig de cum ar trebui sã fie. Sã sperãm, însã, cã va fi o varã caldã ºi cu ploi atît cît sã creascã iarba“, a afirmat Mihai Scurtu, un vechi cioban al stînii Podiceni. Cît priveºte zona de pãºunat, dupã învoiala la care subscrie ºi Primãria Bicaz, stînii Podiceni îi revin în total 56 hectare, plus altele 12, în dosul aceluiaºi munte. „Pentru fiecare hectar de pãºune trebuie un numãr de maximum 5-6 oi. Dupã calcule, avem hectare în plus, dar imaºul este, în mare parte, împãdurit, aºa cã nu putem urca pentru vãrat mai mult de 300 de oi“, ne-a informat ciobanul Mihai Scurtu. Mari probleme nici nu se ridicã, deoarece „ºeptelul“ oilor crescãtorilor de ovine din Bicaz este în continuã scãdere. „Nu mai renteazã sã creºti anumale, nici chiar oi. Eu sînt bãtrîn, am 83 de ani, ºi ãsta mi-a fost obiceiul, sã am animale în gospodãrie. De asta n-am renunþat, dar am ajuns la 8 bucãþi pentru a gusta eu ºi soþia o bucatã de brînzã bunã. Nu prea renteazã. Lîna nu se întreabã, pieile nici ele, ce sã mai zic de restul? Cîtã carne dã o oaie? Tinerii nici nu vor sã audã. Majoritatea pleacã la lucru în strãinãtate. Tatãl meu a fost cioban la vremea lui. Avea peste 80 de oi, iar eu am avut, mai în tinereþe, 20-30 de capete. Ei, s-au schimbat vremurile, ce sã facem?, a spus, unul dintre mai „vechii“ gospodari ai locului, nenea Tãrniceru, cum i se adreseazã oamenii. ªi, totuºi, la cei 83 de ani ai sãi, nea Tãrniceru a sorbit o gurã de vin cu ciobanii pentru un an bun, „cu brînzã untoasã“. Aceasta a fost, de altfel, urarea de început de drum a tuturor crescãtorilor de oi din Bicaz, cu prilejul „suitului“ oilor la stînile din munþii locului. ªi într-adevãr, atît ei, cît ºi ciobanii sperã sã fie o varã ceva mai prielnicã oieritului lui 2006.

Articol afisat de 2219 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ion ASAVEI)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective