Sclavii Occidentului

• 1.058 de familii de nemĂženi au plecat ĂŽn strĂŁinĂŁtate cu contract de muncĂŁ • numĂŁrul celor plecaĂži sĂŁ munceascĂŁ fĂŁrĂŁ contract de muncĂŁ este mult mai mare • 12.808 elevi din ĂŽnvãÞãmĂŽntul nemĂžean preuniversitar de stat au unul sau amĂŽndoi pĂŁrinĂžii plecaĂži la muncĂŁ ĂŽn strĂŁinĂŁtate •

EvidenÞele DirecÞiei Generale de AsistenÞã Socialã ºi ProtecÞia Copilului aratã cã, În NeamÞ, sÎnt 1.058 de familii În care ambii soÞi sÎnt plecaÞi În strãinãtate cu contract de muncã, lãsÎnd, În urma lor, 1.614 copii. Dintre aceºtia, 1.494 se aflã În grija rudelor pÎnã la gradul IV. Cum, În unele cazuri, copiii au fost neglijaÞi, DirecÞia pentru ProtecÞia Copilului NeamÞ a instituit mãsuri de protecÞie pentru 68 dintre aceºtia, recurgÎnd ºi la mãsuri radicale: internarea a 12 copii În centre de plasament publice sau private ºi plasarea altora 5 În grija asistenÞilor maternali profesioniºti. Cei mai mulÞi nemÞeni plecaÞi În strãinãtate cu contract de muncã sÎnt În comunele: Horea (119 familii plecate, 148 de copii lãsaÞi acasã), Borleºti (91 de familii cu ambii pãrinÞi plecaÞi, din care provin 159 de copii), Sãbãoani (50 de familii cu 85 de copii), Sãvineºti (47 de familii cu 58 de copii), Pipirig (41 de familii plecate, din care provin 38 de copii), Gherãieºti (33 de familii cu 52 de copii), Rediu (40 de familii cu 75 de copii) º.a.
Numãrul celor care au plecat în strãinãtate fãrã contract este, însã, mult mai mare. Datele furnizate de Centrul de Asistenþã Psihopedagogicã Neamþ aratã cã, din totalul celor 79.318 elevi înscriºi în învãþãmîntul nemþean preuniversitar de stat în anul ºcolar 2005-2006, 12.808 au unul sau amîndoi pãrinþii plecaþi la muncã în strãinãtate. Oricît de dur ar suna pentru cei care se duc la cîºtig peste hotare, cei mai mulþi în Italia, lãsîndu-ºi copiii în voia sorþii, aceasta este, în fapt, o formã de abandon mascat care genereazã traume care îi vor afecta pe copii, pe toatã durata vieþii. Dezamãgirile de acum au un efect nociv, urmînd sã fie resimþite, ulterior, la vîrsta maturitãþii, prin incapacitatea de a face faþã încercãrilor vieþii. Lipsiþi de supraveghere, rãmaºi fãrã dragostea pãrinteascã, copiii dezvoltã diverse tulburãri de comportament, mergînd de la indisciplinã, conflicte cu colegii, absenteism ºcolar, tendinþã de marginalizare, alegerea unor prieteni nepotriviþi, ºi pînã la comiterea unor infracþiuni. În Neamþ, statisticile aratã cã, din totalul copiilor ai cãror pãrinþi sînt plecaþi la muncã în strãinãtate, 529 au devenit elevi-problemã, caracterizaþi prin agresivitate, delincvenþã, consum de droguri, tutun, alcool, apartenenþã la grupuri negative, risc sporit de abandon ºcolar. Pe lîngã posibilitatea de a ajunge în anturaje negative, existã ºi riscul ca aceºti copii sã sufere atît de mult din cauza lipsei pãrinþilor, încît sã se îmbolnãveascã.
Fenomenul copiilor „orfani“ cu pĂŁrinĂži este, probabil, unul dintre cele mai neaÂşteptate, pe care le trĂŁieÂşte familia româneascĂŁ. Din pĂŁcate, societatea nu este pregĂŁtitĂŁ sĂŁ contracareze efectele sale negative, neexistĂŽnd, pĂŽnĂŁ ĂŽn prezent, nici un sistem formal de susĂžinere emoĂžionalĂŁ a acestor copii, mult mai expuÂşi afecĂžiunilor psihice Âşi riscurilor sociale, ĂŽn comparaĂžie cu ceilalĂži.