 „Se recunoaºte sau nu, sistemul sanitar se aflã în impas din cauza crizei financiare“
• interviu cu doctorul Constantin Nanu, director general al Direcþiei de Sãnãtate Publicã Neamþ Reporter: Credeþi cã este justificatã temerea unora cã, dupã aceste reduceri de paturi din spitalele nemþene, vor urma, mai devreme sau mai tîrziu, disponibilizãri de personal ?
Constantin Nanu: Din cîte ºtiu, deocamdatã, nu se intenþioneazã restructurãri de personal. Dupã cum ºtiþi, contractele spitalelor cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate Neamþ s-au încheiat pe numãrul de paturi care existau înainte, nu acum, dupã reducere. Întrucît schema de personal era, practic, deficitarã, cred cã finanþatorul sistemului sanitar, respectiv Casa de Asigurãri de Sãnãtate va putea asigura salarizarea întregului personal. Nu ºtiu exact cum stau lucrurile la Casa Neamþ, dar, de exemplu, la CAS Iaºi existã, la ora actualã, o subfinanþare. Se acoperã doar 76% din necesar, se mizeazã pe deblocarea unui fond de rezervã de la Casa Naþionalã, care este de 12%, dar chiar ºi aºa se acoperã doar 88% din necesar. În consecinþã, dacã nu se are în vedere o regîndire a finanþãrii, spre sfîrºitul acestui an existã riscul ca personalul sanitar sã nu îºi mai poatã primi salariile.
Rep: Se vorbeºte despre reduceri de paturi, în sensul eficientizãrii ºi rentabilizãrii activitãþii secþiilor. În cele din urmã, pacientul va avea de cîºtigat, va fi tratat mai bine, va avea condiþii de spitalizare mai bune?
C.N.: Nu cred cã existã vreo interdependenþã între aceste aspecte. Pacientul va avea cu adevãrat de cîºtigat atunci cînd secþiile vor fi dotate corespunzãtor, adicã vor fi retehnologizate, atunci cînd se va crea un ghid de practicã medicalã, în care sã se specifice etapele care trebuie urmate în tratarea fiecãrei afecþiuni ºi atunci cînd va intra în vigoare pachetul minim de servicii medicale pentru fiecare asigurat. Numai cã acestea sînt chestiuni de viitor ºi, la ora actualã, nu se poate spune cã s-a rezolvat ceva în sistemul sanitar.
Rep.: Calitatea actului medical va cunoaºte, cumva, o îmbunãtãþire în urma diminuãrii spaþiului de cazare ?
C.N.: Scãderea numãrului de paturi dintr-o secþie nu influenþeazã calitatea actului medical. Asta este cert. Calitatea actului medical se îmbunãtãþeºte doar prin utilizarea tehnologiei avansate, a aparaturii de ultimã generaþie, foarte performante. Afirmaþia cã medicii sînt foarte buni profesioniºti mai trebuie ºi demonstratã din cînd în cînd. Atît timp cît nu ai aparaturã de înaltã performanþã, nu ai de unde sã ºtii cum se utilizeazã aceasta. Avînd asemenea aparaturã, eºti obligat sã te instruieºti, sã faci cursuri, sã te specialilizezi. În acest fel, îmbunãtãþeºti calitatea actului medical, prin diminuarea riscului intervenþiei respective, prin reducerea numãrului de zile de spitalizare ºi prin refacerea mai rapidã a pacientului care se întoarce, într-un timp mai scurt, în procesul muncii ºi în societate.
Rep.: Cum credeþi cã percep bolnavii care plãtesc asigurãri pentru sãnãtate aceastã politicã sanitarã pe care o aplicã actualul Guvern ?
C.N.: Mãsura reducerii paturilor este nepopularã, mai ales în Neamþ, un judeþ sãrac. Dar, prin diminuarea numãrului de paturi, va creºte indicele de utilizare a patului, unii pacienþi nu vor mai sta internaþi cu zecile de zile pentru unele boli care se pot trata, eficient, acasã.
Vorbe pe la colþuri
Rep.: În lumea medicalã se vorbeºte, pe la colþuri, despre faptul reducerile de paturi ar avea ºi alt scop decît acela al eficientizãrii activitãþii. Se spune cã spaþiile devenite, astfel, disponibile ar putea fi închiriate de persoane particulare. Ce pãrere aveþi?
C.N.: Consider cã aceasta este doar o speculaþie. Restructurarea spitalelor reprezintã cu adevãrat o cale de a reduce cheltuielile inutile din sistem, care, la ora actualã, nu dispune de fonduri suficiente. Se recunoaºte sau nu, aceasta poate fi o soluþie a cheltuirii mai judicioase a fondurilor. Se recunoaºte sau nu, sistemul sanitar din România se aflã în impas din cauza crizei financiare. Cît despre celãlalt aspect, legea reformei sanitare ia în calcul posibilitatea ca un investitor particular sã închirieze o anumitã suprafaþã, unde este obligatoriu sã se desfãºoare tot activitate medicalã.
Rep.: Reforma sistemului sanitar presupune noi responsabilitãþi pentru medicii ºefi de secþie?
C.N.: În mod cert, ºi asta se vede cu ochiul liber din faptul cã medicii ºefi de secþie vor încheia contracte cu directorii de spital, deci, automat, responsabilitatea cheltuielilor le va reveni lor. Încheind acest contract vor trebui sã asigure indicatorii de performanþã, sã se încadreze în bugetul alocat secþiei respective, pentru cã, altfel, la evaluarea activitãþii dupã un an, existã riscul ca ei sã nu mai încheie contractul de ºef de secþie. Astfel, un medic ºef de secþie este manager de spital, la scarã mai micã.
Rep.: Este posibil sã li se impute sumele cu care au depãºit bugetul alocat?
C.N.: Norme exacte în acest sens nu au apãrut. De altfel, nu au apãrut nici normele dupã care se vor încheia aceste contracte cu managerul spitalului.
Rep.: Aþi discutat cu medicii ºefi de secþie, ce pãrere au despre acest contract ?
C.N.: Primii cu care am apucat sã discut au fost medicii ºefi de secþie de la Spitalul Roman, care s-au declarat foarte nemulþumiþi de reducerea numãrului de paturi din unitatea dumnealor, aducînd ca argument suprem numeroasele cazuri sociale tratate acolo, cauzate de sãrãcia celor din zonã. Cînd au auzit despre acest contract, ºi-au mai temperat atitudinea agresivã cu care veniserã sã discute cu conducerea Direcþiei de Sãnãtate Publicã ºi a Prefecturii Neamþ. Cred cã au înþeles cã doar diminuînd spaþiul de cazare ºi menþinînd la un numãr cît mai mic personalul, vor reuºi sã se încadreze în bugetul alocat.
|
Autentificare
