Neamþul, în topul judeþelor subvenþionate
Judeþul Neamþ este printre primele din þarã, într-un clasament al valorii subvenþiilor solicitate de producãtorii particulari, prin intermediul Agenþiei de Plãþi ºi Intervenþie în Agriculturã (APIA). Conform precizãrilor fãcute de Claudia Iordache, ºef serviciu în cadrul APIA Neamþ, s-au solicitat de la bugetul statului subvenþii în valoare de 22,739 miliarde de lei. Din aceastã sumã, 9,953 miliarde de lei reprezintã subvenþii pentru crescãtorii de bovine.
De curînd, a fost începutã acordarea subvenþiilor de douã milioane de lei la fãtare, sprijin pentru crescãtorii care deþin vaci însãmînþate artificial. Dacã proprietarul pãstreazã viþelul („produsul“ - conform actualei legislaþii), cel puþin o jumãtate de an, mai primeºte o subvenþie de douã milioane de lei. Dacã vaca este înscrisã într-un sistem special de control, proprietarul mai primeºte trei milioane de lei. Dacã viþelul ajunge la greutatea de 450 de kilograme ºi este livrat, pentru sacrificare, la abatoare autorizate, crescãtorul primeºte alte ºapte milioane de lei. ªi ca ºirul „avantajelor“ de pe urma vacii sã nu se opreascã aici, þãranul poate duce laptele muls la un procesator autorizat, iar atunci primeºte subvenþii. Adunînd leu cu leu, þãranul român va obþine cel puþin 13-14 milioane de lei într-un an de pe urma vacii din bãtãturã. Lucrurile sunã grozav, dar rãmîne o problemã foarte complicatã ºi nerezolvatã: lipsa abatoarelor autorizate ºi a procesatorilor de lapte care sã se înghesuie sã colecteze lapte de la producãtorii particulari. ÃŽn judeþul Neamþ, funcþioneazã doar trei abatoare autorizate. Asta înseamnã cã proprietarul trebuie sã traverseze judeþul ca sã ajungã cu viþelul, care la 450 de kilograme necesitã transport special, la un abator autorizat. Lucrurile încep sã se complice, însã, ca urmare a numãrului mic de abatoare. Mulþi crescãtori nemþeni preferã sã îºi sacrifice animalele în abatoare din Iaºi, Vaslui sau Suceava, fiindu-le mai la îndemînã. Nu este o noutate nici faptul cã þãranii folosesc laptele doar în gospodãria proprie, neavînd unde sã îl valorifice. Chiar dacã legislaþia sunã bine, în Neamþ trebuie pus la punct un sistem organizatoric, astfel încît sã trãiascã bine, deopotrivã, producãtorii, comercianþii ºi consumatorii. Situaþia trebuie sã prezinte interes pentru toþi cei implicaþi, agricultura româneascã fiind, încã, „apreciatã“ cu steguleþe roºii de cãtre Uniunea Europeanã.
|
Autentificare
