• „Aur și dolari mulți ai strîns/ În bănci din Elveția i-ai dus“ • băncile respectiv au primit indicația din partea Biroului Federal Elvețian să blocheze eventualele conturi ale familiei Ceaușescu • românii nu au cerut oficial inițierea unei anchete • Marin Ceaușescu a fost sinucis prin spînzurare • blocarea investigațiilor unor specialiști plătiți de Guvernul Petre Roman • banii s-au întors tiptil în România •
„Fără poezie, viața e…pustiu!“
Subtitrăm cu această genială replică, rostită de Ștefan Mihăilescu-Brăila în filmul „Secretul lui Bachus“, întrucît chiar este vorba despre poezii și poeți celebri, uitați de istoria literaturii. Începem cu Elena Bărbulescu, sora lui Nicolae Ceaușescu, îl știți, dictatorul, care adăpostită la Jilava, neavînd altceva mai bun de făcut, scria poezii. Reproducem, cuprinși de emoție artistică, următoarele:
„EU: Dacă de toate le-ai făcut/ Atunci de ce te-au omorît/ Pe tine te-au împușcat/ Pe noi toți ne-au arestat/ Ne acuză c-am mîncat/ C-am băut și c-am furat (…) Pe tine te-au acuzat/ Că 60 de mii oameni ai împușcat/ Că numai în chefuri stăteai/ Pe oameni îi chinuiai./ Aur și dolari mulți ai strîns/ În bănci din Elveția i-ai dus (…)“. Că și pe fratele domniei sale, numitul Nicolae Ceaușescu, îl chinuia talentul, dovedim printr-un facsimil la fel de emoționant, dar cam patriotard. Numai că nu acesta este subiectul prezentului dosar cenzurat, ci „Evil's Fortune“, tradus „Averea Dracului“. A avut sau nu familia Ceaușescu bani în Elveția? În mod normal, toți dictatorii din lume și-au luat și își iau măsuri de prevedere, pompînd averi în conturi sigure din țara cantoanelor sau de aiurea. Să fi fost Ceaușescu o excepție? Să fi fost el chiar așa de fraier? Sărac și cinstit?
Conturili?!
Prima referire oficială la fondurile secrete ale Ceaușeștilor se află chiar în sentința de condamnare a celor doi: „5. Încercarea de a fugi din țară pe baza unor fonduri de peste 1 miliard de dolari depuse la bănci străine“. Apoi, ca la noi, în cascadă, au apărut dezvăluirile: - Scînteia Poporului, 24 decembrie 1989: „La băncile elvețiene- sume fabuloase depuse de familia dictatorială. Geneva: Familia dictatorului român, răsturnat vineri de la putere, ar dispune de patru sute milioane de dolari în aur în bănci din Zurich, în timp ce România deține oficial, în băncile elvețiene numai 70 milioane de dolari“, afirma ziarul Tribune de Geneve, citat de France Press și EFE. Potrivit cotidianului, români aflați în exil în Elveția au întreprins un demers pe lîngă deputatul socialist Moritz Leuenberger, rugîndu-l să adreseze Băncii Naționale Elvețiene și Consiliului Federal (Guvernul) cererea ca aceste fonduri să fie blocate.
Adevărul, vineri 27 decembrie 1989: „Agerpres, după ziarul vienez Kurier: Surse ale Ambasadei române la Viena au asigurat că Marin Ceaușescu nu se află în biroul său“. Viena, 29 dec.1989. Agerpres: „După ministrul austriac de interne, Franz Loeschnak, într-un interviu la radiodifuziunea austriacă, există indicii cu privire la posibilitatea ca Marin Ceaușescu să fi fost spion“.
15 ianuarie 1990 „Rompres, contactat de «Crescent Comercial and Maritime» (n.n. Vă spune ceva numele acesti firme? Dar numele Dan Voiculescu?), informează că poliția austriacă a încheiat cercetările la sediul din Austria al firmei. Firma, s-a spus în ziarul Kurier, din 10 ianuarie 1990, ar aparține României. În realitate, este o companie internațională de comerț cu reprezentanțe în SUA, Marea Britanie, Elveția, Grecia, Egipt etc“.
România liberă, 25 decembrie 1989: „Agenția austriacă APA anunță că autoritățile elvețiene au dat dispoziție să fie blocate conturile din băncile elvețiene ale dictatorului Nicolae Ceaușescu, înlăturat de la putere- a informat Jorg Kistler, purtător de cuvînt al Ministerului Justiției și Poliției din Berna. Băncile respective au primit încă de vineri seara indicația din partea Biroului Federal Elvețian pentru problemele poliției să blocheze eventualele conturi ale familiei Ceaușescu- a declarat purtătorul de cuvînt al ministerului, precizînd că este vorba de bănci din cantonul Zurich. Avocatul Moritz Leuenberger, deputat socialist-democrat , a declarat că, potrivit informațiilor de care dispune, în ultimul timp s-au efectuat o serie de transporturi de aur din România în Elveția. Nu este exclus, a afirmat acesta, ca membri ai familiei Ceaușescu care trăiesc în străinătate să încerce să intre în posesia acestor bani. Se amintește că, din 1973, la Viena lucrează fratele dictatorului, Marin Ceaușescu, în calitate de șef al reprezentanței române“.
„L-au sinucis prin spînzurare...“
Teheran, 26 Agerpres, „Iranul a dezmințit oficial că dictatorul răsturnat Ceaușescu ar avea aur și devize în bănci iraniene, transmite Agenția Taniug, citînd Agenția IRNA“.
29 decembrie 1989 -Se anunță sinuciderea prin spînzurare a lui Marin Ceaușescu. Primele săpături făcute de România liberă care publică, pe 27 decembrie 1989 „fabuloasele conturi“ CEC, în lei:
Zoe Ceaușescu - 1.450.000 lei, Valentin Ceaușescu - 1.223.872 lei, Nicu Ceaușescu - 1.223.873 lei. TOTAL - 3.897.745 lei
Tot în România liberă, un comentator își manifestă optimismul că suma de peste un miliard de dolari, depusă în Elveția, va putea fi recuperată, existînd în acest sens un precedent, cel al dictatorului filipinez Marcos. Adevărul, 6 ianuarie 1990 (Viena, Rompres): „După o corespondență a Agenției APA austriece, Marin Ceaușescu a fost văzut, cu cîteva ore înainte de sinucidere, la sediul din localitatea Eisenstadt al firmei «Crescent, Comercial, Maritim Bes MBM». Se menționează că firma, care plătea imediat, achiziționa și expedia în România mărfurile de lux destinate clanului“.
După cinci ani, la fel de fierbinte, subiectul cu Marin Ceaușescu rece este abordat și în Academia Cațavencu: „Marin Ceaușescu, șeful Agenției Comerciale Române la Viena, placa turnantă a tuturor afacerilor valutare ale dictatorului. L-au sinucis prin spînzurare la 28.12.1989 și hoitul a fost ciopîrțit de dr. Bauer din Viena și apoi, la IML, de medicul legist Valer Popa. În urma sa au rămas pe drumuri cîteva miliarde de dolari, fără adresă precisă. Astăzi, banii se întorc tiptil acasă, în general prin emigranți fără identitate, care-și riscă micile lor economii investind în România. Sînt bani ai unor români belgieni rezidenți în Franța, români austrieci sau elvețieni rezidenți în Germania sau Canada, or de bănci obscure, din Luxemburg, Liechtenstein, Cipru, Liban, Antilele Olandeze sau Brunei. Deunăzi, am amușinat urma unei bănci suspecte din comuna Eisenstadt din landul Bourgenland-Austria, care investește masiv într-o tipografie de lux din București (...)“
„În mod curios, zelul de a găsi banii Ceaușeștilor s-a veștejit (...)“
Realizat și difuzat în anul 1991, filmul documentar „Evil's Fortune/ Contractul Sub-Rosa/Secret româno-canadian“, oferă scenarii și comentarii de tot interesul. Iată cîteva fragmente: Dumitru Mazilu, subliniind prioritățile făgăduielilor noului guvern: „Românii ne-au cerut să le spunem adevărul despre averea vechiului partid comunist - în primul rînd- și apoi despre banii lui Ceaușescu“.
Linden Mc Intyre, realizatorul documentarului: „De la bun început era clar că investigația care avea drept scop găsirea banilor dosiți de Ceaușescu nu avea să fie ușoară. Dictatorul și sfătuitorii lui au instalat un mecanism complex care manevra banii visteriei românești în propriile lor mîini. Cît au luat? Estimația generală este între 400 de milioane și 5 miliarde de dolari. Cum să găsești acești bani? O sarcină grea! Deci, o delegație românească a venit aici. La Toronto. Pe strada Bay. Și s-a consultat cu doi dintre cei mai buni detectivi de finanțe din întreaga lume: Robert Linquist, un contabil de investigație și Rod Stamber, specialist în crime bancare și fost comisar asistent la Poliția canadiană (RCMP)“.
Jorg Kistler, avocat elvețian: „Noi am găsit documente referitoare la niște conturi în Basel, urmînd ca ei să ceară oficial o anchetă, dar niciodată nu au inițiat o astfel de cerere“. Linden Mc Intyre: Au prezentat măcar vreun motiv, o scuză oficială? Jorg Kistler: Nimic, pur și simplu nu au trimis informația necesară inițierei anchetei.
Linden Mc Intyre: Inițial, guvernul (n.n. Petre Roman) a creat un comitet birocratic și l-a investit cu toate puterile extraordinare executive pentru a descoperi banii lui Ceaușescu. Apoi, au transformat comitetul respectiv într-o comisie guvernamentală oficială, cu birouri într-o vilă ce aparținea armatei. În mod curios, zelul de a găsi banii Ceaușeștilor s-a veștejit, investigatorii inițiali abordînd alte aspecte, iar cei care i-au angajat cu atîta entuziasm sfiindu-se să mai abordeze subiectul“.
„Tot mai măreață vei fi țara mea!“
Cine își mai aduce aminte de filmul „Averea Dracului“, produs de Linden Mc Intyre pentru programul „5-th Estate“ al televiziunii CBC? Pe atunci, excelentul săptămînal „Expres Magazin“ i-a acordat pagini întregi, dar nouă ne-a atras atenția o „Notă a redacției: În ziua de 30 octombrie 1991 urmează să se pronunțe justiția canadiană asupra interzicerii difuzării pe postul central de televiziune din Canada a filmului Averea Dracului (...)“. În acest context, mai reproducem două strofe edificatoare din strofocările poetice ale lui Nicolae Ceaușescu: „De-or vrea dușmani să ne subjuge/ Cu toți la luptă ne vom ridica/ Armata, poporul vor învinge/ Tot mai măreață vei fi țara mea! / Prieteni dorim să fim cu alte neamuri/ Nu vrem războaie pe pămînt,/ Ci să trăim, sub tricolore flamuri,/ În pace, muncă și avînt“. Am zis!
Articole similare:
DOSARE NECENZURATE: Sosia lui Nicolae Ceausescu si cacealmaua de la Tîrgoviste
DOSARE CENZURATE: În căutarea Averii Dracului
Nicolae Ceaușescu - 88 de ani