Accesul la o finantare externa

Scrisoare deschisa adresata domnului Jonathan Scheele

Pentru ca va consideram un prieten adevarat al romanilor, bine informat asupra realitatilor unei societati controversate în încercarile ei de a-si depasi propriile conditii si a-si afla locul cuvenit între celelalte natiuni ale Europei, va adresam aceasta scrisoare deschisa, cu referire la unele probleme ale parteneriatului cu Uniunea Europeana. Credem în sinceritatea dezamagirii Dvs. fata de folosirea partiala a resurselor oferite de Uniunea Europeana din care, conform propriilor Dvs. constatari, s-au cheltuit mai putin de 30% din totalul unei oferte mai mult decît generoase. Cînd sînt atîtea necesitati si atîtea lucruri de facut! În antiteza, nu-l putem scuza si nu-i putem acorda credit domnului secretar de stat din Ministerul Finantelor, care explica (nejustificat) realitatea prin lipsa abilitatii solicitantilor de a întocmi proiecte de program. Sigur ca, la o prima vedere superficiala, judecata poate fi simpla, în a explica situatia paradoxala a decalajului dintre necesitati si solicitari: incompetenta potentialilor beneficiari (lucru grav) sau chiar lipsa de interes (lucru si mai grav). Realitatea este însa alta. Una dintre cele mai delicate probleme legate de accesul la o finantare externa este însasi metodologia de întocmire a proiectelor. O metodologie extrem de dificila, cu tot felul de constrîngeri, stufoasa si dominata de inutilitati care obliga solicitantul la declaratii de circumstanta, daca nu fanteziste sau incorecte. Metodologia clamata devine, este, una dintre cele mai serioase piedici în calea accesului la finantare. Afirmatia nu este lipsita de temei si, daca ne este permisa comparatia, dificultatile de redactare a unui proiect de finantare nu sînt prea departe de ale unei teze de licenta, daca nu chiar de doctorat.
Spre exemplu, a mentiona pĂŽna la unitati (732!) marimea grupului tinta, a beneficiarilor directi (315!) sau a celor indirecti (4762!) nu poate avea nici o relevanta. Si ĂŽn aceeasi categorie intra dovada unei experiente ĂŽn derularea programelor, posibilitatea de continuare a proiectului dupa terminarea finantarii, bilanturile contabile ale partenerilor sau asociatilor, acordurile dintre parti, CV-urile, interdictia ca partenerii sa fie producatori de venituri si multe altele. De altfel, cum ati putea califica un proiect final de program (nu este o fantezie!) care cĂŽntareste (setea de hĂŽrtie a birocratiei romanesti nu trebuie subestimata) 23 (douazeci si trei) de kilograme !?!. Sigur ca fiind vorba de resurse financiare, solicitantul trebuie sa ofere unele garantii: corectitudinea si utilitatea proiectului, seriozitatea si capacitatile manageriale ale solicitantului s.a.m.d. Dar trebuie dezvoltate acele capitole absolut esentiale care pot oferi asemenea garantii, simplificĂŽnd la maximum metodologia ĂŽntocmirii proiectelor.
Din acest punct de vedere, nu mai putin neavenite sînt acele prevederi prin care un proiect gata depus nu mai poate fi discutat, corectat sau completat. În conditiile în care orice solicitare a partenerului roman pentru o indicatie sau (de ce nu ?) ajutor sau un sfat, te trimite invariabil la Ghidul de program care nu întotdeauna este explicit.

„Handicapul major al accesului la un program de finantare“

În acest fel, viciile de forma, uneori simple formulari incorecte sau incomplete, care ar putea fi corectate, sînt primele care te scot din cursa, mai înainte de a fi fost analizat fondul proiectului.
Mai departe, cum priviti Dvs., mentiunea tuturor „Ghidurilor de finantare“ ca „nu este obligatorie epuizarea ĂŽntregii sume alocate pentru programul X!“ si ce semnificatie poate avea ea? Prin forta ĂŽmprejurarilor, proiectele din care UE trebuie sa aleaga vor fi inegale ca importanta si calitate: unele exceptionale, altele foarte bune sau numai bune, este logic sa fie asa. Ce face UE ? Acorda finantare numai primei categorii, nu si celorlalte si lasam fondurile necheltuite? Ma ĂŽndoiesc ca aceasta este intentia finantatorului extern.
De asemenea, trebuie semnalat handicapul major al accesului la un program de finantare: constrĂŽngerea coparticiparii sau a contributiei proprii ĂŽn bani, ĂŽn cuantum de 20% din valoarea proiectului. Se stie foarte bine ca ONG-urile nu au resurse financiare proprii. Nu sĂŽnt producatoare de profituri. Singurul lor capital este tocmai dorinta si capacitatea lor de a se implica ĂŽn diverse programe care vizeaza dezvoltarea si sustinerea comunitatii, energia, inteligenta sau inventivitatea membrilor lor. Asa numitii sponsori dintr-o comunitate oarecare sĂŽnt supralicitati, pentru ca sĂŽnt mereu si mereu aceeasi la care apeleaza toata lumea si care, ĂŽn conditiile unei legislatii rizibile a sponsorizarii, epuizeaza curĂŽnd posibilitatile de sustinere a proiectelor de program.
Fara a avea pretentia ca mentiunile noastre sĂŽnt exhaustive, credem ca nu se va ajunge la un rezultat favorabil fara simplificarea metodologiei de ĂŽntocmire a programelor, cu accent asupra capitolelor practice, esentiale si nu enuntiative ale acestora si ĂŽn care implicarea reprezentantilor nationali ai Uniunii Europene sa fie mult mai consistenta si mai flexibila.
Poate ca unul dintre cele mai solicitate programe (si cele mai dificile) este Fondul Europa care, în fapt, are ca finalitate informarea cetateanului, sensibilizarea opiniei publice asupra politicilor, scopurilor si realizarilor Uniunii Europene, asupra implicatiei si costurilor reale ale aderarii s.a.m.d. Or, lipsa de flexibilitate si acces mai facil la acest program poate induce reticente si confuzii privitoare la Uniunea Europeana pentru societatea romaneasca. Exemplele recente ale unor tari care au spus NU Constitutiei Europene trebuie sa dea de gîndit reprezentantilor nationali ai Uniunii. Si terminam cu o întrebare: cum se împaca derularea unor programe nonguvernamentale prin Ministerul Finantelor, organism strict guvernamental? Oare Uniunea Europeana nu dispune de propriile organisme bancare care sa ocoleasca implicarea statului în activitati nonguvernamentale ? În speranta ca semnalarile noastre, pornite din cele mai bune intentii, vor fi receptate de Dvs. asa cum se cuvine, în mod constructiv, va asiguram de consideratia noastra deosebita.