Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri Septembrie 2006
LMMJVSD
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Monitorul Neamt
 Judetul Neamt
 rochii.ro
 fantastic.ro
 culise.ro
 grazie.ro
 odeon.ro
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Opinii 20 Septembrie 2006
Tipćreste articolul - Varianta pentru imprimantć Trimite acest articol unui prieten  prin email

Accesul la o finantare externa

Scrisoare deschisa adresata domnului Jonathan Scheele

Pentru ca va consideram un prieten adevarat al romanilor, bine informat asupra realitatilor unei societati controversate īn īncercarile ei de a-si depasi propriile conditii si a-si afla locul cuvenit īntre celelalte natiuni ale Europei, va adresam aceasta scrisoare deschisa, cu referire la unele probleme ale parteneriatului cu Uniunea Europeana. Credem īn sinceritatea dezamagirii Dvs. fata de folosirea partiala a resurselor oferite de Uniunea Europeana din care, conform propriilor Dvs. constatari, s-au cheltuit mai putin de 30% din totalul unei oferte mai mult decīt generoase. Cīnd sīnt atītea necesitati si atītea lucruri de facut! Īn antiteza, nu-l putem scuza si nu-i putem acorda credit domnului secretar de stat din Ministerul Finantelor, care explica (nejustificat) realitatea prin lipsa abilitatii solicitantilor de a īntocmi proiecte de program. Sigur ca, la o prima vedere superficiala, judecata poate fi simpla, īn a explica situatia paradoxala a decalajului dintre necesitati si solicitari: incompetenta potentialilor beneficiari (lucru grav) sau chiar lipsa de interes (lucru si mai grav). Realitatea este īnsa alta. Una dintre cele mai delicate probleme legate de accesul la o finantare externa este īnsasi metodologia de īntocmire a proiectelor. O metodologie extrem de dificila, cu tot felul de constrīngeri, stufoasa si dominata de inutilitati care obliga solicitantul la declaratii de circumstanta, daca nu fanteziste sau incorecte. Metodologia clamata devine, este, una dintre cele mai serioase piedici īn calea accesului la finantare. Afirmatia nu este lipsita de temei si, daca ne este permisa comparatia, dificultatile de redactare a unui proiect de finantare nu sīnt prea departe de ale unei teze de licenta, daca nu chiar de doctorat.
Spre exemplu, a mentiona pīna la unitati (732!) marimea grupului tinta, a beneficiarilor directi (315!) sau a celor indirecti (4762!) nu poate avea nici o relevanta. Si īn aceeasi categorie intra dovada unei experiente īn derularea programelor, posibilitatea de continuare a proiectului dupa terminarea finantarii, bilanturile contabile ale partenerilor sau asociatilor, acordurile dintre parti, CV-urile, interdictia ca partenerii sa fie producatori de venituri si multe altele. De altfel, cum ati putea califica un proiect final de program (nu este o fantezie!) care cīntareste (setea de hīrtie a birocratiei romanesti nu trebuie subestimata) 23 (douazeci si trei) de kilograme !?!. Sigur ca fiind vorba de resurse financiare, solicitantul trebuie sa ofere unele garantii: corectitudinea si utilitatea proiectului, seriozitatea si capacitatile manageriale ale solicitantului s.a.m.d. Dar trebuie dezvoltate acele capitole absolut esentiale care pot oferi asemenea garantii, simplificīnd la maximum metodologia īntocmirii proiectelor.
Din acest punct de vedere, nu mai putin neavenite sīnt acele prevederi prin care un proiect gata depus nu mai poate fi discutat, corectat sau completat. Īn conditiile īn care orice solicitare a partenerului roman pentru o indicatie sau (de ce nu ?) ajutor sau un sfat, te trimite invariabil la Ghidul de program care nu īntotdeauna este explicit.

„Handicapul major al accesului la un program de finantare“

Īn acest fel, viciile de forma, uneori simple formulari incorecte sau incomplete, care ar putea fi corectate, sīnt primele care te scot din cursa, mai īnainte de a fi fost analizat fondul proiectului.
Mai departe, cum priviti Dvs., mentiunea tuturor „Ghidurilor de finantare“ ca „nu este obligatorie epuizarea īntregii sume alocate pentru programul X!“ si ce semnificatie poate avea ea? Prin forta īmprejurarilor, proiectele din care UE trebuie sa aleaga vor fi inegale ca importanta si calitate: unele exceptionale, altele foarte bune sau numai bune, este logic sa fie asa. Ce face UE ? Acorda finantare numai primei categorii, nu si celorlalte si lasam fondurile necheltuite? Ma īndoiesc ca aceasta este intentia finantatorului extern.
De asemenea, trebuie semnalat handicapul major al accesului la un program de finantare: constrīngerea coparticiparii sau a contributiei proprii īn bani, īn cuantum de 20% din valoarea proiectului. Se stie foarte bine ca ONG-urile nu au resurse financiare proprii. Nu sīnt producatoare de profituri. Singurul lor capital este tocmai dorinta si capacitatea lor de a se implica īn diverse programe care vizeaza dezvoltarea si sustinerea comunitatii, energia, inteligenta sau inventivitatea membrilor lor. Asa numitii sponsori dintr-o comunitate oarecare sīnt supralicitati, pentru ca sīnt mereu si mereu aceeasi la care apeleaza toata lumea si care, īn conditiile unei legislatii rizibile a sponsorizarii, epuizeaza curīnd posibilitatile de sustinere a proiectelor de program.
Fara a avea pretentia ca mentiunile noastre sīnt exhaustive, credem ca nu se va ajunge la un rezultat favorabil fara simplificarea metodologiei de īntocmire a programelor, cu accent asupra capitolelor practice, esentiale si nu enuntiative ale acestora si īn care implicarea reprezentantilor nationali ai Uniunii Europene sa fie mult mai consistenta si mai flexibila.
Poate ca unul dintre cele mai solicitate programe (si cele mai dificile) este Fondul Europa care, īn fapt, are ca finalitate informarea cetateanului, sensibilizarea opiniei publice asupra politicilor, scopurilor si realizarilor Uniunii Europene, asupra implicatiei si costurilor reale ale aderarii s.a.m.d. Or, lipsa de flexibilitate si acces mai facil la acest program poate induce reticente si confuzii privitoare la Uniunea Europeana pentru societatea romaneasca. Exemplele recente ale unor tari care au spus NU Constitutiei Europene trebuie sa dea de gīndit reprezentantilor nationali ai Uniunii. Si terminam cu o īntrebare: cum se īmpaca derularea unor programe nonguvernamentale prin Ministerul Finantelor, organism strict guvernamental? Oare Uniunea Europeana nu dispune de propriile organisme bancare care sa ocoleasca implicarea statului īn activitati nonguvernamentale ? Īn speranta ca semnalarile noastre, pornite din cele mai bune intentii, vor fi receptate de Dvs. asa cum se cuvine, īn mod constructiv, va asiguram de consideratia noastra deosebita.

Articol afisat de 1315 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Dr. Virgil RAZESU)
Adaugć comentariul tću la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu existć nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Premium UK domain names
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalĆ£ sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective