 Pentru miliardele europene, Romanul „înghite“ comunele din jur
• municipiul, ca „unitate de dezvoltare“, are nevoie de o populatie de circa peste 100.000 de locuitori, pentru a primi fonduri considerabile de la UE • pentru acest deziderat, ar putea fi luatã în calcul alipirea comunelor Cordun, Sãbãoani, Horia, Sagna si Tãmãseni • reprezentantii Primãriei Roman au argumentat „punctele slabe“ si „punctele bune“ ale bazei de dezvoltare • Autoritãtile locale romascane si reprezentantii principalelor partide politice parlamentare au cãzut de acord asupra unei strategii de dezvoltare localã a municipiului, care prevede si înglobarea comunelor din jur, în vederea obtinerii de fonduri din partea UE, dupã aderarea de la 1 ianuarie. Extinderea zonei metropolitane este absolut necesarã, deoarece, pentru a atrage finantãri externe, ar fi mult mai bine dacã populatia orasului ar trece de 100.000 de locuitori. Planurile pentru aceastã dezvoltare urbanã au fost fãcute sîmbãtã, 28 octombrie, la o întrunire în sala de conferinte a hotelului. „Banii europeni vin pentru reducerea decalajelor dintre zonele tãrii, dintre România si celelalte state membre. Fondurile se acordã pe principiul «primul venit-primul servit», de aceea trebuie ca momentul integrãrii sã ne prindã cu o viziune strategicã clarã, cu prioritãtile bine stabilite. Trebuie sã gãsim cãile de atragere a capitalului, în domeniile pe care noi le considerãm deficitare, infrastructurã, educatie si cercetare, agriculturã“, a declarat deputatul Dorin Ursãrescu. Se poate spune cã, în mare parte, scopul acestei întruniri, armonizarea punctelor de vedere ale partidelor pentru managementul local, în vederea integrãrii în UE, a fost atins. „Trebuie sã avem o viziune unitarã asupra strategiei de dezvoltare, care trebuie finalizatã în urmãtoarele 6-10 luni, cu acordul tuturor fortelor politice. Primii bani vor sosi în primãvara lui 2007, orice întîrziere putînd duce la pierderea finantãrilor“, a declarat EugenTapu, secetar de stat în Ministerul Economiei si Comertului. Acesta a mai subliniat si cã principalul factor care ar face ca fondurile atrase sã nu fie la nivelul asteptat este populatia de sub 100.000 de locuitori a Romanului. De aceea, în opinia acestuia, îmbrãtisatã de majoritatea celor prezenti, ar trebui înglobate în aceastã strategie si comunele limitrofe, deoarece, în acest fel, s-ar putea ajunge la o zonã metropolitanã chiar de peste 200.000 de locuitori. Au fost citate, în acest sens, localitãtile Sãbãoani, Horia, Sagna, Cordun si Tãmãseni, care vor face parte dintr-o asa-numitã Unitate Teritorialã de Planificare (UTP).
Primãria doreste dezvoltarea
Dan Ioan Cãrpusor, primarul municipiului Roman, a declarat cã si administratia are întocmitã o strategie de dezvoltare localã. „Aceasta este realizatã dupã metoda de analizã SWOT - Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunitãti), Threats (riscuri), întocmitã conform prevederilor din trei tratate internationale, de la Bremen, Amsterdam si Bruxelles“, a declarat primarul Dan Ioan Cãrpusor. Printre „punctele tari“ ale Romanului, primãria a subliniat „initiativa privatã activã“ si „spatiile de productie neutilizate“. Aceste avantaje nu pot fi deocamdatã puse în valoare din cauza stãrii nesatisfãcãtoare a infrastructurii si a uzurii morale avansate a retelelor tehnico-edilitare. Unele dintre aceste neajunsuri ar putea fi înlãturate, ca în cazul serviciilor de salubritate si de apã-canal, prin concesionare. Acest lucru nu a fost însã pe placul întregii asistente, consilierului indepenent Mihail Florea situîndu-se pe o pozitie diferitã de PNL si PSD. Acesta a sustinut cã „este adecvatã mai degrabã o formã de parteneriat public-privat, deoarece astfel nu ar fi scãpate din mînã aceste servicii“. La întîlnire a participat si Maria Rusu, inspector general adjunct al ISJ Neamt, care a declarat cã si învãtãmîntul trebuie sã se pregãteascã pentru atragerea acestor fonduri. „Sistemul scolar trebuie sã pregãteascã forta de muncã calificatã care sã fie folositã la realizarea infrastructurilor“, a conchis Maria Rusu. Toti cei prezenti au cãzut de acord cã infrastructura este primul lucru care trebuie dezvoltat, pentru a croi drum liber sosirii investitorilor. De asemenea, Eugen Tapu a mai anuntat cã Guvernul a rezervat un capitol bugetar pentru co-finantarea acestor proiecte, de 1,6% din PIB.
|
Autentificare
