 Ziua Vînãtorilor de Munte la Tîrgu Neamt: 90 de ani de jertfã si glorie în slujba tãrii
• în fiecare an, la 3 noiembrie, la Tîrgu Neamt, la monumentul-mausoleu, este sãrbãtoritã „Ziua vînãtorilor de munte“ • „Dumnezeu sã-i odihneascã pe eroii nostri si sã-i aseze pe toti în Lumina Sfintei ÃŽnvieri!“, a fost urarea rostitã anul acesta de primarul Decebal Arnãutu • An de an, tîrgnemtenii se adunã la „Monumentul Vînãtorilor de Munte“, loc de pelerinaj pentru cei care aduc un pios omagiu celor ce s-au jertfit pentru apãrarea gliei strãmosesti.
Chiar dacã presedintele tãrii nu a putut onora invitatia nemtenilor, o mare de oameni, localnici si oaspeti au tinut sã cinsteascã memoria celor cãzuti, aprinzînd o lumînare, depunînd o floare, vãrsînd o lacrimã pentru cei rãposati.
În decorul unei prime ninsori cãzute peste Tîrgu Neamt si pe un frig nãprasnic, s-a sãvîrsit o slujbã de pomenire, s-au depus coroane de flori, s-au rostit alocutiuni, vînãtorii de munte au defilat în centrul orasului, ziua s-a încheiat cu o serbare cîmpeneascã si un reusit spectacol folcloric. La manifestare a participat generalul locotenent doctor Sorin Ioan, seful Statului major al fortelor terestre.
Importanta sãrbãtorii a fost subliniatã de Decebal Arnãutu, primarul orasului Tîrgu Neamt: „A intrat în traditia noastrã sã aducem în fiecare an la 3 noiembrie un cald si sincer prinos de recunostintã eroilor care s-au jertfit pentru tarã în Primul Rãzboi Mondial în luptele grele de la Cosna, Ciresoaia, Mãgura si Tîrgu Ocna.
Mãrturie pentru toate generatiile de pînã acum si cele care vor urma stau osemintele celor 147 de ostasi care odihnesc aici, în cripta acestui mausoleu. Orasul nostru trãieste astãzi un moment de referintã. Orasul Tîrgu Neamt, aceastã strãveche vatrã musatinã, cu o istorie de peste sase veacuri si cu o dezvoltare datoratã în mare parte cetãtii cu acelasi nume, nu este cu nimic mai prejos între cetãtile de frunte ale României, dacã e sã ne raportãm la marile momente istorice si culturale pe care le-a traversat. Sîntem o asezare voievodalã, cu o primã atestare documentarã încã din vremea domniei lui Petru Musat I. Mai apoi, strãluciti voievozi ai Moldovei au stat vremelnic în Cetatea Neamt si ne limitãm sã-i amintim doar pe Stefan cel Mare si Sfînt, Petru Rares, Alexandru Lãpusneanu si Vasile Lupu.
Prin scoala Domneascã Ghica Vodã au trecut personalitãti ilustre ale culturii noastre ca Ion Creangã, Vasile Conta, Nicodim - Patriarhul Romîniei si filologul Alexandru Lambrior. Aici a trãit o perioadã si Veronica Micle - muza inspiratoare a poetului nostru nepereche - Mihai Eminescu. La doar cîtiva pasi de oras, în Humulesti, lîngã «Ozana cea frumos curgãtoare si limpede ca cristalul» si-a trãit minunatii ani ai copilãriei cel socotit «mirele vorbei» - Ion Creangã.
Aceasta este matricea din care oamenii locului si-au sorbit seva lor creatoare înnobilatã întotdeauna cu o nemãrginitã dragoste fatã de glie si cu o tulburãtoare vocatie jertfelnicã. Astãzi, ca si în anii din urmã, ne-am adunat pentru a ne exprima recunostinta, compasiunea si întelegerea fatã de ostasii care au cãzut pe cîmpurile de luptã, departe de cei dragi, doar cu sentimentul datoriei împlinite fatã de tarã si neam. Am convingerea cã reazemul sufletesc ce ne vine de la înaintasi ne ajutã mult sã mergem înainte si sã ne asumãm întreaga problematicã ce ne stã în fatã. Dumnezeu sã-i odihneascã pe eroii nostri si sã-i aseze pe toti în Lumina Sfintei ÃŽnvieri!“.
La rîndul sãu, profesorul Constantin Dobreanu a vorbit despre istoria unitãtii de elitã închegatã la poalele cetãtii legendare a plãiesilor lui Stefan: „Batalionul «Vînãtori de munte» era o trupã înjghebatã în pripã în zilele triste din noiembrie 1916. Dar deja era închegatã bine în lunile de refacere petrecute la Tîrgu Neamt, în preajma cetãtii legendare a plãiesilor lui Stefan. Batalionul organizat pe cinci companii de puscasi si douã de infanterie, devenise prin ardoarea rãzboinicã si mîndria ofiterilor si a oamenilor, o unitate de elitã, care astepta cu nerãbdare prilejul sã dovedeascã, în luptã aprigã, cã nu este deloc mai prejos de faima celebrilor olimpi francezi si germani. Zilele grele de la Oituz i-au chemat pe vînãtori sã facã dovada doritã. S-au remarcat îndeosebi în luptele de la Valea Trotusului. Iatã, cum descrie istoricul Constantin Kiritescu actiunea vînãtorilor: «Plecati la 8 august din Tîrgu Neamt, la 11 august seara vînãtorii de munte erau la Brãtesti, cinci kilometri de Tîrgu Ocnei, dupa 160 km strãbãtuti în patru zile de mars grãbiti peste munti si dealuri si în urmã de-a lungul Tazlãului. ÃŽn dimineata zilei de 12 august, dupã trei ceasuri de somn, au luat iarãsi drumul spre a intra în linia de foc, unde erau asteptati cu nerãbdare. Inamicul strãjuia înãltimile ce dominau apa Trotusului dinspre vest… De pe povîrnisurile dealului, inamicul împrãstie înspre vale o ploaie de gloante de mitraliere. Dar vînãtorii n-au fãcut douã sute de kilometri ca sã se sperie de nimica toatã… Vînãtorii urcau mereu strecurîndu-se printre viroage si rîpe … deodatã, ei apar pe deal si se nãpustesc asupra inamicului. Valurile dusmane se opresc pe loc, încercuite pe neasteptate de aparitia acestor trupe noi, îmbrãcate si echipate altfel decît dusmanii cu care erau obisnuiti pînã acum si care atacã cu furie sãlbaticã. Vînãtorii de munte trec ca vîrtejul printre rîndurile dusmanilor, le împrãstie si le spulberã, fãrã sã le dea mãcar timp sã se împotriveascã… Mereu înainte, neobositi, parcã n-ar fi fost dupã patru zile neîntrerupte de marsuri, vînãtorii urmãresc pe dusmanul care fuge acum, surprins si cuprins de panicã în fata acesteia. Vînãtorii de munte au pierdut doi soldati si cu alti doi ofiteri si 17 rãniti. Valea Trotusului scãpase de pericol… Ofensiva dusmanã fusese opritã, dusmanul fusese dat înapoi…»
Ce nu a specificat istoricul român e faptul cã din acest batalion de elitã au fãcut parte în special locuitori ai zonei Neamtului. Ei vor participa si la alte bãtãlii, multi din ei pierind în mod eroic. Ca o cinstire a memoriei celor cãzuti în luptã, locuitorii din Tîrgu Neamt au hotãrît ridicarea unui monument, care sã le cinsteascã si aminteascã faptele“.
Monumentul-mausoleu al vînãtorilor de munte
Monumentul-mausoleu al vînãtorilor de munte este situat în partea de nord-est a orasului, pe o largã terasã, creatã artificial în 1936 pe Culmea Plesului, la o altitudine de 491 m, cam cu 100 m deasupra orasului, pentru a putea fi observat cu usurintã de la distante mari.
Acest monument a fost ridicat la Tîrgu Neamt, cãci, aici, în iarna anului 1916 si primãvara anului 1917, pe povîrnisurile Culmii Plesului, s-au instruit primii luptãtori vînãtori de munte, multi dintre ostasii acestui batalion fiind din zonã.
Este monument, deoarece reprezintã o operã de arhitecturã si de artã de proportii mari, destinatã sã comemoreze jertfele de glorie si de eroism ale neamului, din primul rãzboi mondial.
Este mausoleu, fiindcã este un monument funerar, de proportii mari, ridicat în memoria eroilor vînãtori de munte cãzuti pe frontul de luptã în rãzboiul de reîntregire a neamului si înhumati în cripta de la baza monumentului.
Acest monument-mausoleu a fost construit la propunerea Societãtii „Cultul eroilor“, cu sprijinul „Comitetului de initiativã al vînãtorilor de munte“, cu sediul în Bucuresti, în fruntea cãruia a fost generalul Virgil Bãdulescu (atunci maior), cel care a instruit si pregãtit primul batalion de vînãtori de munte, împreunã cu 28 de ofiteri din cadrul corpului de armatã al vînãtorilor de munte.
La nivelul orasului Tîrgu Neamt, a fost constituit un „Comitet local“, în frunte cu primarul Ioan Balan si cu veteranul de rãzboi Constantin Rafailã, vînãtor de munte, sergent pe cîmpul de luptã, decorat cu „Crucea Mihai Viteazul“.
Monumentul-mausoleu a fost inaugurat la 29 iunie 1939, în cadrul unei solemnitãti la care a participat regele Carol al II-lea, întemeietorul primului batalion de vînãtori de munte, primul ministru Armand Cãlinescu, generali, ofiteri superiori ai corpului de armatã al vînãtorilor de munte, oficialitãti ale judetului si multi locuitori din oras si din împrejurimi.
Monumentul-mausoleu al vînãtorilor de munte este „închinat eroilor care au înfruntat urgia focului dusman si au înscris pagini de glorie si jertfe în istoria Rãzboiului de Reîntregire a Neamului la Tîrgu-Ocna, Mãgura, Ciresoaia si la Cosna“. De atunci, deasupra orasului, pe Culmea Plesului, strãjuieste aceastã impunãtoare operã de arhitecturã si de artã, realizatã de arhitectul Theodor Burcã. Lucrarea are un soclu bine proportionat, cu înãltimea de 16 metri, sugerînd prin forma sa terminalã un foisor de observator.
Pe laturile monumentului sînt trei plãci de marmurã: una aminteste data de 27 iulie 1917, cînd vînãtorii de munte pleacã pe linia frontului; o placã mare cuprinde numele celor 172 „vînãtori de munte cãzuti pe cîmpul de onoare“, si a treia cuprinde textul dedicat dezvelirii monumentului.
Pe soclu mai sînt douã basoreliefuri, realizate în bronz de cãtre Theodor Burcã. Unul prezintã o femeie înaripatã, îmbrãcatã în haine de roman, cu o spadã la sold, în miscare, ce face un salt de pe un vîrf de munte. Ea simbolizeazã România. În mîna stîngã tine stema României sprijinitã pe umãr, iar în mîna dreaptã întinsã are o coronitã de lauri. Al doilea basorelief prezintã militari români avîntîndu-se în luptã, cu casca pe cap si cu baioneta la armã. Pe o treaptã superioarã a soclului se aflã un vultur mare, din bronz, ce-si ia zborul cãtre vest, la fel ca ostasii primului batalion de vînãtori de munte porniti spre frontul de luptã. În partea de nord, apare la suprafatã cripta mausoleului, sub forma unui mormînt, cu lespedea neagrã, cu o cruce albã pe ea.
Vînãtorii de munte instruiti la Tîrgu Neamt au înfruntat vitejeste inamicul, obtinînd numeroase victorii în luptã (batalionul a fost decorat cu „Crucea Mihai Viteazul“).
Monumentul-mausoleu a fost renovat în 1990 si anual, la 3 noiembrie, este sãrbãtoritã „Ziua vînãtorilor de munte“.
|
Autentificare
