 Arnãuti si jieni, pe strãzi
• în acest an, la Piatra Neamt au sosit alaiuri de urãtori, cãiuti, capre si ursi din 15 comune ale judetului • primii care au urcat pe scena amenajatã în zona Complexului „Unic“ au fost urãtorii din Trifesti, iar ursii din Girov au provocat ropote de aplauze • în ciuda frigului pãtrunzãtor, sute de pietreni au urmãrit, în centrul localitãtii, spectacolul • Centrul municipiului Piatra Neamt a rãsunat ieri, pret de trei ore, de tobe si pocnete de bice. De la ora 11, pãstrãtori ai datinilor si obiceiurilor din cincisprezece comune nemtene au defilat din fata Casei de Culturã a Sindicatelor din Piatra Neamt, cãtre magazinul Unic, unde a fost amenajatã scena pentru spectacolele prezentate în perioada Sãrbãtorilor de Iarnã. Grupurile de urãtori au dansat, au strigat si au hãulit, iar sunetul tobelor au zguduit geamurile apartamentelor din zona centralã. Trecãtorii s-au oprit în drum si au admirat alaiurile, iar soferii aflati în trafic au circulat cu vitezã redusã, pentru a-i vedea pe dansatori. Multi au filmat alaiurile, iar cei care nu au avut camere de luat vederi s-au folosit de telefoanele mobile.
Ajunse la scena din centrul localitãtii, alaiurile au avut de asteptat circa un sfert de orã pentru perfectarea ultimelor amãnunte organizatorice. ÃŽn numai cîteva minute, s-au strîns sute de oameni dornici sã vadã jocul cãiutilor, ursilor, caprei, ori pe fiorosii mascati. Primii care au urcat pe scenã au fost urãtorii de la Trifesti. Deschiderea a fost fãcutã de cel mai vîrstnic din alai care a dat greutate celor spuse. Toti cei peste zece urãtori din Trifesti au venit îmbrãcati în straie populare. Apoi, în spectacol si-au fãcut loc „Arnãutii“ din Bãltãtesti. Potrivit programului stabilit de Centrul pentru Culturã si Arte „Carmen Saeculare“, la Piatra Neamt au venit si urãtori din Grinties - cu „Cerbul“, si „Alaiul de datini si obiceiuri“ din Pipirig, „Capra mutã“ de la Bahna, „Ursii“ de la Brusturi, Formatia de urãtori“ de la Români, „Mascatii“ de la Oglinzi si Rãucesti, „Arnãutii“ de la Urecheni, „Cãiutii“ din Bîrgãuani, „Capra de la Tosorog“ din Bicazu Ardelean, „Cãiutii“ din Borlesti, „Ursii“ din Girov, „Alaiul de datini“ din Piatra Soimului, „Alaiul de datini“ din Tasca si „Ursii“ din Gîrcina. Unul dintre momentele cheie ale Festivalului l-a constituit dansul mascatilor din Oglinzi - Rãucesti, circa 20 la numãr. Nici cãiutii de la Pipirig nu au fos mai prejos. Unul dintre ei, care avea cel mult zece ani, a reusit sã smulgã aplauzele publicului adunat în Piata Stefan cel Mare. Poate numãrul de spectatori ar fi fost mai mare dacã vîntul nu ar fi suflat atît de tãios. Cînd au urcat pe scenã ursii din Girov, cîtiva spectatori - legati de zonã - au bãtut din palme furtunos. „Acestea sînt obiceiurile cu care am crescut. Stiu jocul ursilor de cînd eram mic copil si l-am jucat ani la rînd. Astept de fiecare datã ziua de 31 decembrie, ca sã merg în sat sã vãd datinile si obiceiurile zonei. Din pãcate, de la an la an, se perimeazã. Tinerii nu mai sînt interesati sã meargã prin sat cu uratul, cu ursul, cu capra. ÃŽn tineretea mea, duduia satul, pe 31 decembrie, de cîti urãtori erau. Nu era ogradã în care sã nu intrãm si sã fim serviti cu un pahar cu vin si cu cozonac de cãtre gazde. Acum, flãcãii nu prea mai merg la fetele de mãritat. Vechile obiceiuri aproape cã nu mai existã. Oamenii s-au împutinat la sate, sînt coplesiti de probleme si nu mai sînt foarte interesati de cetele de urãtori“, a povestit Costin Todericã, în vîrstã de 46 de ani, nãscut în comuna Girov.
Efortul celor care au venit în Piatra Neamt pentru a prezenta datinile si obiceiurile din comunele în care trãiesc au fost rãsplãtite simbolic de cãtre reprezentantii Centrului pentru Culturã si Arte „Carmen Saeculare“. Fiecare urãtor a primit cîte 300.000 de lei, iar autoritatea localã care i-a însotit (primar, viceprimar, coordonator de grup) - cîte o diplomã de excelentã si un afis cu Festivalul de Datini si Obiceiuri.
|
Autentificare
