 Gheorghe ªtefan, primarul liberal prin excelenþã
• interviu realizat cu Gheorghe ªtefan, primarul municipiului Piatra Neamþ Reporter: Domnule Gheorghe ªtefan, ce înseamnã sã fii primar liberal al unui municipiu reºedinþã de judeþ?
Gheorghe ªtefan: Ca primar ºi ca reprezentant al Partidului Naþional Liberal, eu am o anumitã viziune: dorinþa mea este, în primul rînd, aceea de a contribui la dezvoltarea oraºului din punct de vedere economic. Aplicarea Legii 247 - a proprietãþii - este prioritarã pentru cã, restituind terenurile ºi clãdirile celor îndreptãþiþi, realizãm premisele dezvoltãrii. De asemenea, ne preocupã restituirea proprietãþilor prin Legea Fondului Funciar. Am fãcut diligenþele necesare la Guvern, urmînd sã fie publicatã o Hotãrîre prin care sã ni se atribuie terenul ocupat de poligon - aparþinînd structurilor Ministerului Apãrãrii Naþionale - de pe strada Izvoare, ceea ce ar însemna 37 ha de teren. În acest mod, am reda proprietãþile celor care au acest drept.
Rep.: Cum aþi gîndit sã aplicaþi politica liberalã în dezvoltarea de perspectivã a municipiului ºi care credeþi cã sînt deosebirile faþã de viziunea guvernãrii anterioare, a PSD?
G.ª.: Noi am început foarte multe proiecte de investiþii. Între acestea se numãrã extinderea reþelei de gaz metan. În urmãtorii 2 ani, noi vom finaliza toate investiþiile de acest gen, astfel încît conductele de gaz metan sã ajungã la poarta fiecãrui cetãþean. Nu aº vrea sã par de rea-credinþã, însã multe investiþii începute de guvernarea localã anterioarã, unele - prioritare - au rãmas cu mult în urmã. Modernizarea sistemului termic al municipiului este unul dintre acestea. Noi am început sã montãm centrale termice noi în licee, ºcoli ºi grãdiniþe. Acestea vor avea centrale termice proprii ºi vor beneficia de condiþii la standarde civilizate. Am început ºi programul de modernizare a sistemului termic al municipiului. Au fost aduse, deja, primele 21 de cazane ºi credem cã, pînã la Anul Nou, vom avea 10 centrale termice moderne - de scarã ºi de bloc - cu consumuri mai mici. Cu noul sistem termic, vom face economii de 50 miliarde de lei/ an. La ºcoli ºi grãdiniþe, economiile vor fi de circa 30 miliarde de lei/ an.
Rep.: Anumite voci din Opoziþie au susþinut cã soluþia aplicatã nu este cea mai potrivitã ºi cã mai puþin costisitoare ºi eficiente ar fi fost centralele termice care funcþioneazã pe principiul cogenerãrii, ori pe bazã de rumeguº.
G.ª.: Sistemul termic pe cogenerare este extrem de scump. Ne-ar fi trebuit circa 40-50 milioane de dolari. Soluþia noastrã de modernizare a sistemului termic costã doar 10 milioane de dolari. Nu am fi avut fondurile necesare, iar guvernul asigurã doar o parte din necesarul financiar - 3 milioane de dolari în trei ani. Cît despre centralele termice pe rumeguº, ar fi fost foarte dificilã aprovizionarea cu materia primã. Una este o comunã precum Taºca, cu 3.000 de locuitori, iar alta Piatra Neamþ - cu 120.000 de locuitori. Cred cã afirmaþiile au fost fãcute pe fond politic. Intenþionãm sã dãm aceste centrale termice în locaþie de gestiune fiecãrui bloc, sã fie administrate de asociaþii, iar societatea Aqua Calor sã asigure doar service-ul. Cetãþenii vor plãti mai puþin, iar aspectul financiar va deveni vizibil în momentul eliminãrii subvenþiilor.
„Noi dorim ca aceste investiþii sã producã bani“
Rep.: Ce soluþii aveþi pentru îmbogãþirea bugetului local?
G.ª.: Gîndim la realizarea unor investiþii majore. Am lansat licitaþia - care va avea loc pe 16 ianuarie - pentru realizarea telegondolei de pe Cozla. De asemenea, vom face urmãtorii paºi pentru liftul înclinat, ori telecabina - vom vedea care va fi soluþia cea mai avantajoasã ºi eficientã - de pe Pietricica. Dorim, de asemenea, sã amenajãm albia Cuejdiului, pe care ar urma sã organizãm locuri de parcare, de joacã pentru copii, precum ºi spaþii comerciale. Dacã vom obþine avizul tehnic de la Apele Române, în urmãtorii ani vom demara ºi acest proiect. Vrem, de asemenea, sã continuãm lucrãrile la vestita parcare etajatã de peste Cuejdi, din zona Pieþei Centrale. Noi dorim ca aceste investiþii sã producã bani. Dupã finalizarea lor, vor fi închiriate agenþilor economici, ceea ce va însemna atragerea la bugetul local a unor sume importante care ne vor permite sã achitãm dobînzile la creditul antamat, în valoare de 1.380 miliarde de lei. Tot din acest credit, vom rezolva problema canalizãrii ºi apei potabile pe raza întregului municipiu. Prin Programul ISPA, derulat de Apa Serv, problema nu este rezolvatã complet, fiind prevãzutã o investiþie care acoperã numai 42 kilometri de reþele. Noi vom face completãrile necesare - în care sînt incluse zonele mãrginaºe ale localitãþii - pînã la 60 de kilometri de reþele. De asemenea, vrem sã asfaltãm toate strãzile din municipiu. În doi ani, asfaltul va ajunge pînã în faþa fiecãrei case.
Rep.: Care vor fi avantajele implementãrii proiectelor privind dezvoltarea infrastructurii de turism de pe Cozla, precum ºi a celui privind managamentul deºeurilor?
G.ª.: Dacã vom obþine finanþarea Phare pentru dezvoltarea infrastructurii de pe Cozla - cu cele douã pîrtii de schi ºi patinoar, iar mai apoi vom reuºi sã construim telegondola ºi telecabina, cred cã Piatra Neamþ va avea o altã viaþã: va deveni oraº turistic ºi vor apãrea creºteri economice vizibile. Noi am preluat ºi proiectul cu finanþare Phare privind baza de agrement din ªtrandul Tineretului, unde fuseserã realizate doar lucrãrile din banii europeni. Primãria Piatra Neamþ ar fi trebuit sã contribuie cu partea sa de confinanþare, în valoare de 800.000 de euro, dar nu fusese rezolvatã aceastã problemã. Am gãsit soluþia contractãrii unui credit în valoare de 25 miliarde de lei, cu care aproape am finalizat lucrãrile. În privinþa managementului deºeurilor, proiectul va fi finalizat la mijlocul anului viitor. Vom face ºi licitaþia pentru selectarea operatorului de salubrizare. Cred cã, ºi din acest punct de vedere, vom avea un avantaj.
„Gîndirea noastrã este sã lucrãm în favoarea cetãþenilor“
Rep.: Cum credeþi cã percep cetãþenii politica liberalã a primarului ªtefan?
G.ª.: Gîndirea noastrã este sã lucrãm în favoarea cetãþenilor. De aceea, avem toatã disponibilitatea în a le asculta pãsurile, propunerile ºi soluþiile. Acesta este scopul dezbaterilor publice pe care le-am organizat - în premierã. Am preluat idei ale cetãþenilor pe care le-am considerat benefice ºi chiar le-am pus în practicã. Am pornit de la premisa cã banii publici sînt, de fapt, banii proveniþi din taxele ºi impozitele plãtite de cetãþeni, iar aceºti bani trebuie sã se întoarcã în favoarea lor. Eu am fãcut un apel la aleºii locali, încã de la începutul mandatului, de a face Partidul Piatra Neamþ, adicã de a lucra în favoarea cetãþenilor care ne-au ales, indiferent de formaþiunea politicã din care facem parte. Am fost deschiºi la propunerile oricãrui consilier care ar fi dorit sã întocmeascã proiecte de hotãrîri în favoarea cetãþenilor din municipiu. Am spus-o ºi repet: nu mã intereseazã culoarea politicã a celui care face propuneri, atît timp cît acestea vin în sprijinul pietrenilor.
Rep.: Fostul primar Ion Rotaru se bucura de un mare sprijin de la nivel central. Consideraþi cã, la momentul actual, sînteþi în aceeaºi situaþie avantajantã?
G.ª.: Din punctul meu de vedere, cred cã am sprijinul colegilor mei de la nivel central. În acest an, am primit de la ANL 25 miliarde de lei pentru amenajarea spaþiilor din preajma blocurilor construite cu fonduri alocate de aceastã structurã guvernamentalã. De asemenea, am primit 169 de miliarde pentru construirea a peste 200 de unitãþi locative, respectiv pentru cinci blocuri în cartierul Speranþa. Deja au fost repartizate locuinþele din trei dintre acestea. Anul viitor, vom primi fonduri pentru încã cinci blocuri pe care urmeazã sã le construim în cartierul Speranþa, la care se vor adãuga sumele pentru refacerea ºi modernizarea blocului 40 de pe Aleea Ulmilor, unde vor fi amenajate 80 de unitãþi locative. De asemenea, sprijinul guvernamental s-a concretizat în alocarea a 15 miliarde de lei pentru modernizarea sistemului termic. Sîntem sprijiniþi conform legilor în vigoare, dar încercãm sã rezolvãm problemele urbei nu doar cu fonduri guvernamentale, ci ºi prin eforturi locale. Sperãm ca, în perioada care ne-a mai rãmas din acest mandat sã rezolvãm 80% din obiectivele pe care ni le-am propus în campania electoralã.
„Am gîndit sã conduc Primãria Piatra Neamþ ca un bun manager“
Rep.: Într-un recent sondaj de opinie pe care l-aþi solicitat, primarul Gheorghe ªtefan se bucurã de o mare cotã de simpatie în rîndul cetãþenilor, însã, în privinþa instituþiei primãriei, opiniile pro ºi contra deþin cote aproximativ egale. Care este motivul?
G.ª.: Trebuie sã fiu sincer ºi sã recunosc cã mai avem multe probleme de rezolvat. Sîntem într-o perioadã de reorganizare. Am fãcut o nouã organigramã. De asemenea, spaþiile de la parterul Primãriei vor fi modernizate ºi vom încerca sã facem activitatea de lucru cu cetãþenii mult mai eficientã. Cînd am fost ales primar, am purtat o discuþie cu angajaþii ºi le-am cerut sã se punã în slujba cetãþenilor, sã respecte legile ºi sã fie prompþi în rezolvarea doleanþelor acestora. Cã nu am reuºit mereu, ne pare rãu. Dar, prin noua formulã de organizare, sperãm ca multe din deficienþe sã fie rezolvate.
Rep.: Aveþi ceva sã vã reproºaþi?
G.ª.: Da, poate faptul cã nu pot lua anumite decizii foarte rapid, dupã cum mi-aº dori. Însã, ºi legislaþia este destul de rigidã ºi nu dã prea multã libertate de miºcare primarului. Poate cã, dacã autonomia ºefului executivului local ar fi mai mare, s-ar putea face multã economie de timp, ceea ce ar înseamna promtitudine în rezolvarea solicitãrilor cetãþenilor.
Rep.: Cît din mentalitatea omului de afaceri aþi pus în activitatea dumneavoastrã de primar?
G.ª.: Cred cã 80-90%. Am gîndit sã conduc Primãria Piatra Neamþ ca un bun manager, încercînd sã fac activitatea acesteia cît mai eficientã, atît în privinþa colectãrii banilor, cît ºi în investirea lor. Este adevãrat cã am avut de achitat o serie de datorii lãsate de vechea guvernare localã, dar cel puþin trebuie sã le mulþumesc cã nu au cheltuit peste pragul de îndatorare, astfel încît mi-au lãsat posibilitatea de a face noi investiþii. Apreciez cã nivelul încasãrilor a crescut foarte mult la bugetul local, pentru cã nu am fãcut nici un rabat de la lege. Am reuºit sã recuperãm banii datoraþi de agenþii economici ºi persoanele fizice din anii din urmã - 200 miliarde de lei - unii fiind privilegiaþi de vechea guvernare localã, fie din neglijenþã, fie cu bunã ºtiinþã. Banii au fost folosiþi în noi investiþii.
Rep.: Ce aþi dori sã le transmiteþi pietrenilor?
G.ª.: Am dorinþa sã îºi spunã punctele de vedere, sã vinã cu propuneri ºi soluþii la problemele municipiului, sã fie cooperanþi ºi sã respectele legile. Chiar dacã aplicarea legii li se pare supãrãtoare uneori, aceasta va fi beneficã în viitor.
|
Autentificare
