PSD pune la zid proiectul Legii minoritĂŁĂžilor: „Acest proiect de lege poate fi un mijloc de Âşantaj sau o rĂŁsplatĂŁ“

• interviu realizat cu Tudor Marius Munteanu, purtĂŁtor de cuvĂŽnt al organizaĂžiei NeamĂž a Partidului Social Democrat

Reporter: În timpul mandatului de senator al Partidului Social Democrat aþi avut un cabinet deschis în Topliþa, aºadar cunoaºteþi realitãþile acestei zone. Aþi mai fost acolo dupã încheierea mandatului? S-a schimbat ceva?
Marius Tudor Munteanu: ªi anul acesta am fost de douã ori În TopliÞa ºi o datã În Izvorul Mureºului. CÎt priveºte deschiderea cabinetului senatorial În aceastã localitate, a fost un demers firesc, pentru cineva care a ÎnÞeles cã În Harghita nu trãieºte o minoritate maghiarã, ci de fapt În acest judeÞ trãieºte o minoritate românã. O minoritate românã care nu a cerut nici un fel de drepturi suplimentare faÞã de cele pe care le consacrã Legea fundamentalã a României, ConstituÞia, ºi legile Þãrii. TopliÞa, o zonã de români, cu o istorie foartã puternicã, avea nevoie de o cale de dialog cu Parlamentul României; cu toate acestea, la cabinetul senatorial n-au venit doar români În audienÞã, au venit ºi maghiari. La un moment dat, a venit o doamnã profesor, de etnie maghiarã, care era la acea datã În conducerea Inspectoratul ªcolar din judeÞul Harghita, ºi a cerut sprijin pentru Încadrarea de profesori de limba românã. Erau În jur de 100 posturi vacante ºi se prezentaserã la concurs doar patru concurenÞi ºi nici unul nu luase examenul. Deci un profesor de etnie maghiarã a venit sã ne roage sã rezolvãm problema profesorilor de limba românã. Am luat În mod serios aceastã problemã spre rezolvare.
Cu sprijinul domnului deputat Valer Dorneanu, preÂşedinte al Camerei DeputaĂžilor la acea datĂŁ, Âşi a Ministerului EducaĂžiei Âşi CercetĂŁrii am ĂŽnfiinĂžat la TopliĂža o secĂžie de filologie a UniversitĂŁĂžii din BraÂşov, care va scoate ĂŽn curĂŽnd prima generaĂžie de absolvenĂži. SperĂŁm sĂŁ nu fie Âşi ultima, pentru cĂŁ actuala coaliĂžie de guvernare doreÂşte sĂŁ o desfiinĂžeze. Noi am construit, alĂžii demoleazĂŁ.

„Celelalte minoritĂŁĂži, ĂŽn afarĂŁ de UDMR, nu au fĂŁcut vreun demers pentru a promova un astfel de proiect“
Rep.: Revenind la proiectul de lege privind statutul minoritĂŁĂžilor...
M.T.M.: Haideþi sã vorbim despre utilitatea sau lipsa de utilitate a unui astfel de demers. Din moment ce din documentarul care este fãcut la nivelul Europei se evidenþiazã doar un singur stat care are o lege similarã, Austria, unde nu se pune problema sã se emitã diplome sau alte înscrisuri în alte limbi decît în cea naþionalã. În România nu era o urgenþã aceastã problemã. Uniunea Europeanã nu a cerut acest lucru, deci el nu era necesar. Dacã nu era necesar, de ce ar fi urgent? Atunci nu ne putem gîndi decît cã în cadrul acestei coaliþii guvernamentale existã niºte compromisuri care trebuie fãcute, eventual un mijloc de presiune sau ºantaj, ori o rãsplatã care trebuie datã cuiva. Trebuie precizat cã celelalte minoritãþi, în afarã de UDMR, nu au fãcut vreun demers pentru a promova un astfel de proiect. Categoric însã, atunci cînd vorbim despre un compromis, un astfel de proiect de lege este un mijloc de ºantaj sau de rãsplatã. Dacã este aºa, atunci este foarte periculos, pentru cã, dacã la Senat nu ar fi fost o anumitã stare de spirit, putea sã treacã, la fel ºi la Camera Deputaþilor, pentru cã, din cîte am înþeles, s-a dorit sã fie introdus în regim de urgenþã. Un act normativ pe care de fapt nu l-a cerut UE, s-a dorit sã fie bãgat în regim de urgenþã. De ce?
Este foarte bine sã dezbatem acest proiect de lege pentru cã nu doar românii din Covasna ºi Harghita trebuie sã cunoascã ºi sã-ºi exprime ideile referitor la acest proiect, ci toatã populaþia României. În Carta drepturilor omului, sînt consacrate o serie de libertãþi: de exprimare, de miºcare, de muncã. Ne naºtem într-un loc sau altul de pe glob, dar ca sã ne alegem locul unde sã trãim sau sã muncim este libertatea noastrã. Îngrãdirile care pot sã aparã printr-un astfel de proiect de lege sînt de neînþeles. Revenind la problema cu diploma. Dacã o diplomã a unui absolvent indiferent de ce nivel de învãþãmînt este redactatã într-o anumitã limbã, aº fi curios sã vãd cum ar merge cu ea la Constanþa, de exemplu. Cum se ve descurca el? Cum se va dezvolta el ca personalitate? Nu cred cã va reuºi, ori asta înseamnã o încãlcare a libertãþii individului.
Vã dau un exemplu cu subprefectul de la Timiº: este de etnie maghiarã, am fost colegi de liceu la clasã specialã de fizicã, am locuit în acelaºi cartier ºi sîntem prieteni. Prietenul meu Zoltan a absolvit cu notã foarte mare facultatea de electronicã la Politehnica din Timiºoara, a parcurs o carierã profesionalã de excepþie, fiind inginer ºef la CFR. În plan politic este membru marcant al UDMR, a fost în mai multe mandate consilier judeþean ºi acum este subprefect. Deci iatã cã nu a avut nici un fel de îngrãdire în a se afirma pe plan profesional, social ºi politic.