 Biblioteca Orãºeneascã Bicaz, o investiþie în viitorul comunitãþii
• efortul întregii comunitãþi s-a concretizat într-o investiþie de douã miliarde de lei • edificiul corespunde celor mai noi cerinþe în domeniu • O investiþie de douã miliarde de lei pentru o bibliotecã în anul 2006. ÃŽntr-o perioadã cînd se vorbeºte doar de bugete de austeritate ºi de lipsa lichiditãþilor. ªi, totuºi, o comunitate micã, în speþã cea a Bicazului a hotãrît sã investeascã în viitor. Vineri, 24 februarie, a adus pentru localnicii orãºelului de sub baraj un eveniment de excepþie. A fost inaugurat într-un cadru festiv un nou ºi modern sediu pentru Biblioteca Orãºeneascã. Spre searã, la tãierea panglicii au fost prezenþi oameni ai locului, mulþime de invitaþi, diverse oficialitãþi locale ºi judeþene. Apoi a urmat o slujbã de sfinþire oficiatã de preoþi din zona Bicazului, dupã care lansarea noilor apariþii semnate de scriitorii nemþeni Adrian Alui Gheorghe, inspectorul ºef al Inspectoratului pentru Culturã, Culte ºi Patrimoniu Neamþ, Cristian Livescu, Constantin Tomºa ºi Constantin Bostan. ÃŽn finalul manifestãrii un grup de elevi din comuna Zãneºti au prezentat un spectacol de muzicã ºi poezie din creaþia poetului naþional Mihai Eminescu. Totul s-a desfãºurat în prezenþa unor oaspeþi de seamã, a membrilor Consiliului Local Bicaz, a executivului Primãriei Bicaz, condus de cãtre primarul ºi viceprimarul localitãþii, dar ºi a unui public numeros, reprezentînd prietenii bibliotecii, printre care s-a numãrat directorul general al Sucursalei Bicaz a Carpacement, inginerul Nicolae Sãlãgean.
Respectul acestora faþã de instituþia de culturã bicãjeanã care a îmbrãcat „straie“ noi s-a concretizat prin consistente donaþii de publicaþii, printre care ºi trei exemplare din cea mai recentã ediþie a Bibliei. Cît priveºte noul spaþiu al bibliotecii, acesta a fost amenajat dupã normele europene ale unei instituþii culturale, dotat cu accesorii computerizate ºi reþea de Internet atît pentru secþia „Copii“ cît ºi pentru „Adulþi“.
Cîte ceva din cele ce s-au spus la inaugurarea Bibliotecii Orãºeneºti Bicaz am cules de la cei prezenþi vineri, 24 februarie, la Bicaz.
Constantin Catrinoiu, primarul oraºului Bicaz: „Biblioteca este locul unde fiecare ar trebui sã poposeascã mãcar o datã pe lunã, dacã nu pe sãptãmînã. Era necesar sã se facã o investiþie pentru lãcaºul de culturã amintit, deoarece vechiul sediu nu corespundea cerinþelor. Au fost fãcute eforturi mari, investiþia cifrîndu-se la circa douã miliarde de lei. Banii provin de la bugetul local, sînt alocaþi în doi ani consecutiv, fiind mai uºor de suportat pentru buget. Investiþia era o necesitate pentru oraº, problema existenþei unei bibliotecii moderne punîndu-se de mai mulþi ani. Astfel de instituþii am vãzut în multe oraºe din þarã ºi mã durea sufletul cã la Bicaz sediul era total impropriu. Adicã nu era un loc unde cartea sã fie respectatã. Dar iatã cã astãzi (n.r. - vineri, 24 februarie) am ajuns ºi la momentul cînd putem spune cã Biblioteca Orãºeneascã Bicaz corespunde cerinþelor actuale în domeniu. Nu ne-am zgîrcit la bani ºi a ieºit un lucru de calitate. Dacã începutul este bun, continuarea va fi la fel. Aº vrea sã spun cîteva cuvinte despre Ion Asavei, cel care s-a zbãtut de ani de zile ca Bicazul sã aibã o instituþie de culturã cinstitã cum se cuvine. Este un personaj emblematic pentru oraº. ÃŽl ºtiu de peste 30 de ani ºi pot spune, fãrã sã greºesc, cã iubeºte cartea. De fapt, o viaþã a stat numai între cãrþi. Este un privilegiu pe care nu mulþi îl au, sã lucrezi cu oamenii ºi cu cartea. Prin tenacitatea lui ºi prin felul în care a ºtiut sã-ºi apropie cititorii, a devenit un personaj de referinþã. De multe ori, trecînd pe la bibliotecã, l-am gãsit discutînd extrem de interesat de cel care se afla în faþa lui, fie cã era vorba de un copil de grãdiniþã, clasa I, a II-a, fie cã era vorba de un bicãjean ieºit la pensie de mulþi ani. Era un fel de confesor, altul decît preotul de la vreo parohie. A ºtiut sã cultive dorinþa pentru o culturã elevatã la mulþi dintre bicãjeni. Cred cã meritã respectul tuturor. Vreau sã le mulþumesc tuturor celor care ne-au sprijinit în acest demers. Nu-i nominalizez pentru cã risc sã uit pe careva“.
Mihai Sãpunaru, viceprimarul oraºului Bicaz: „Am mai fost viceprimar al Bicazului în perioada 1996-2000 ºi încã de atunci ne-am dorit ca activitatea culturalã din oraº sã fie în prim-plan. ÃŽn sfîrºit, sînt foarte mîndru cã acum am reuºit, asta ºi pentru cã ne înþelegem foarte bine, ºi mã refer aici la primar ºi la consilierii locali, ca numai într-un an ºi jumãtate sã dãm bicãjenilor o bibliotecã la standarde cum puþine sînt în þarã. Un merit deosebit la înfiinþarea bibliotecii îi revine lui Ion Asavei. De cînd au demarat lucrãrile la noul sediu am verificat personal ceea ce s-a fãcut ºi pot spune cã a ieºit ceva deosebit. Invit pe toþi bicãjenii sã treacã pragul noului aºezãmînt ºi cred cã vor fi de acord cu mine cînd spun cã s-a realizat un lucru frumos, la standarde înalte ºi avem cu ce ne mîndri. Pînã la urmã este o investiþie în viitorul oraºului Bicaz, pentru copii noºtri.
Nu aº vrea sã închei fãrã a adresa mulþumiri patronului firmei C&2A, domnul Gabriel Pavel, care a dat dovadã de o disponibilitate ieºitã din comun, acceptînd ca plata sã se facã eºalonat, chiar cu riscul ca posibile fluctuaþii ale inflaþiei sã influenþeze din decontul real al investiþiei“.
Constantin Bostan, directorul Bibliotecii Judeþene G.T. Kirileanu:
„Existã o prejudecatã pe care am sesizat-o la mai multe personalitãþi ale vieþii politice, sociale, culturale ºi apare o întrebare retoricã «Dar cine mai citeºte o carte în ziua de azi?». Paradoxal, numãrul celor care pun aceastã întrebare este mult mai mic decît numãrul celor care simt nevoia sã apeleze la serviciile unei biblioteci publice. Pentru ca avem date concrete cã interesul pentru lecturã, pentru informare, în anul de graþie 2006, este încã foarte mare. ÃŽn ultimul timp, a crescut foarte mult numãrul celor care vãd biblioteca nu doar prin prisma faptului cã pot citi o carte, un roman de dragoste sau aventuri, sã spunem, ci ca o sursã de informare. O ºansã a bibliotecii în actuala etapã de dezvoltare a tehnologiilor informatice ºi a cerinþelor pe care le au utilizatorii este ca ea sã-ºi multimplice, sã-ºi diversifice oferta de servicii. O bibliotecã nu trebuie sã se laude cu numãrul de metri liniari de carte, ci cu numãrul de informaþii pe care le poate oferi utilizatorilor. Trebuie sã facã faþã acum atît celor care îndrãgesc lectura unor clasici, dar ºi celor care se întreabã ce este un OZN, efectul de piramidã, ce este un tsunami, sã poatã accesa date despre acte de terorism din lume, ideea de fericire la vechii egipteni, ultimele noutãþi legislative, cum se poate realiza un interviu pentru o angajare etc. O bibliotecã actualã trebuie sã fie principalul centru de documentare ºi informare în legãturã cu aspecte generale, dar ºi cu viaþa publicã.
Un merit în realizarea investiþiei de la Bicaz îi revine ºi lui Ion Asavei, ºeful instituþiei, pe care-l cunosc din 1974. ÃŽn 1990, cînd am devenit director al Bibliotecii Judeþene am vrut sã fac o echipã competitivã ºi am vrut sã-l aduc la Piatra Neamþ ºi sã-i încredinþez spre coordonare un compartiment. El a avut înþelepciunea, spun asta dupã ani, pentru cã atunci m-a marcat refuzul lui, sã-ºi dea seama cã omul sfinþeºte locul. ªi spun asta pentru cã Ion Asavei a crezut în ºansa devenirii lui la Bicaz ºi s-a ivit acest primar, Constantin Catrinoiu, care a înþeles cã o bibliotecã publicã este un lucru foarte important. ÃŽn acest moment, Biblioteca Orãºeneascã Bicaz a fãcut un salt calitativ important. ªi-a depãºit precedenta condiþie ºi a devenit dupã cea judeþeanã a doua bibliotecã ca importanþã din punct de vedere al dotãrilor ºi a spaþiului care-l oferã pentru utilizatori. Realmente, avem motive de invidie. Toate acestea nu se puteau realiza fãrã sprijinul Consiliului Local Bicaz, Primãriei, pentru cã o investiþie de douã miliarde de lei, în condiþiile cînd vorbim de ani de zile de bugete de austeritate, este totuºi ceva remarcabil“.
Profesor Dragomir Oprea: „Pe Ion Asavei, fratele Ion cum îi spun eu, îl ºtiu de cînd a venit în Bicaz ca proaspãt absolvent al unei ºcoli postliceale de bibliotecari. L-am remarcat pentru cã era un om blînd, rãbdãtor ºi tolerant cu toþi copii care-i treceau pragul bibliotecii. Cred cã menirea sa a fost sã lucreze la o bibliotecã pentru cã acolo îi este locul. Astãzi (n.r. - vineri, 24 februarie) s-a împlinit o strãdanie a întregii comunitãþi a Bicazului: sã avem o bibliotecã de excepþie“.
|
Autentificare
