Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Martie 2006
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Regionale 3 Martie 2006
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Protest în premierã mondialã: Tîrg de informaþii secrete, la Bucureºti

Protest în premierã mondialã: Tîrg de informaþii secrete, la Bucureºti

• mai multe organizaþii de media protesteazã împotriva hãrþuirii unor ziariºti în cazul scurgerii de informaþii militare • jurnaliºtii au dorit sã reaminteascã politicienilor ºi autoritãþilor cã reponsabilitatea protejarii documentelor secrete revine exclusiv persoanelor autorizate • 28 de jurnaliºti s-au autodenunþat la Parchetul General pentru deþinere ºi diseminare de informaþii clasificate •

Miercuri, 1 martie, la ora 11.30, jurnaliºti ºi organizaþii de media s-au adunat la Parchetul General pentru a protesta împotriva acþiunilor Parchetului de hãrþuire a jurnaliºtilor prin urmãrire penalã, anchetare ºi percheziþii.
A fost organizat un tîrg ad-hoc de informaþii secrete. Jurnaliºtii au facut schimb de informaþii secrete accesibile pe Internet (date cu caracter personal, baze de date, hãrþi militare, aeroporturi militare româneºti fotografiate din satelit). Documentele colectate ºi lista cu semnãturile ziariºtilor autodenunþaþi au fost depuse în atenþia procurorului general.
Acþiunea s-a dorit a fi un semnal de alarmã tras de cãtre jurnaliºti ºi organizaþiile de media, reamintind politicienilor ºi autoritãþilor cã reponsabilitatea protejarii documentelor secrete revine exclusiv persoanelor autorizate (Legea 182/2002, Art. 16). Protestul a pus în discuþie ºi dreptul profesional al jurnaliºtilor de a-ºi proteja confidenþialitatea surselor, drept consfinþit ºi prin Contractul Colectiv de Muncã la nivel de ramurã mass media, document cu valoare de lege (art. 70).
Rãzvan Martin, coordonator de programe la Agenþia de Monitorizare a Presei, a declarat cã „procurorii dau dovadã de o mentalitate stalinistã ºi invocã legi staliniste în anchetarea jurnaliºtilor, neþinînd cont de legea informaþiilor clasificate ºi de practica Curþii Europene a Drepturilor Omului“.
Organizatorii au cerut scoaterea imediatã de sub urmarire penalã a jurnaliºtilor ºi încetarea acþiunilor de intimidare a presei.
Ziariºtii prezenti au purtat pancarte pe care scria: „Tranzacþionez informaþii secrete“, „Vînd secrete militare. Caut partener rus“, „Cumpãr arhiva Securitãþii“.
Mai mulþi participanþi la protest au fost legitimaþi de jandarmii care asigurã paza instituþiei ºi au fost anunþaþi cã vor primi amenzi contravenþionale pentru desfãºurarea unei manifestaþii neautorizate.
Organizatorii evenimentului au impãrþit jurnaliºtilor prezenþi un „Scurt Ghid pentru ziariºtii oneºti posesori de documente sensibile“ ºi o listã de soft-uri care protejeazã calculatoarele, prin encriptarea sau ºtergerea definitivã a datelor stocate, la o simplã apãsare de buton.

Abuzuri ºi presiuni
Convenþia Organizaþiilor de Media, Agenþia de Monitorizare a Presei - Academia Caþavencu, Centrul de Jurnalism Independent ºi Uniunea sindicalã MediaSind protesteazã astfel faþã de abuzurile ºi presiunile procurorilor în cazul scurgerii de documente clasificate ale armatei. În timp ce ziariºtii sînt interogaþi, convocaþi la parchet, obligaþi sã prezinte organelor de anchetã toate calculatoarele pe care ar fi putut fi citite respectivele informaþii, ancheta pe linie militarã nu a produs nici o concluzie. Mai mult, nici o persoanã din conducerea structurilor specializate în protecþia acestor informaþii nu a fost înca trasã la rãspundere pentru acest grav incident.
Organizaþiile semnatare reamintesc faptul cã:
• sursele jurnaliºtilor trebuie sã rãmînã confidenþiale. Sursele sînt cele mai importante unelte de lucru ale jurnaliºtilor, o garanteazã jurisprundenþa CEDO, pe care statul român are obligaþia de a o respecta ca semnatar al Convenþiei Europene a Drepturilor Omului. Procurorii nu pot obliga jurnaliºtii sã-ºi dezvãluie sursele sau informaþiile adunate, sã-ºi expunã calculatoarele personale sau alte instrumente de lucru doar pentru cã structurile specializate în protecþia informaþiilor clasificate, plãtite din bani publici, nu ºi-au fãcut datoria. Acþiunile procurorilor din ultimele sãptãmîni pot constitui un precedent periculos de intimidare ºi control a presei în România.
• jurnaliºtii sau simplii cetãþeni nu sînt responsabili de protejarea informaþiilor clasificate. Odatã ce acestea au ieºit din interiorul sistemelor de clasificare ºi au intrat în posesia publicului, ele pot fi considerate informaþii publice. Anchetarea, învinuirea ºi arestarea unor ziariºti care au intrat în posesia unor documente presupuse a fi secrete de stat este abuzivã ºi nelegalã, încãlcînd prevederile Legii informaþiilor clasificate 182/2002, care prevede cã doar persoanele autorizate poartã responsabilitatea protejãrii informaþiilor clasificate. Procurorii se folosesc abuziv de prevederile unei legi de inspiraþie stalinistã (Legea Siguranþei Naþionale 51/1991, adoptatã înainte de adoptarea Constituþiei) ºi nu tin cont de prevederile legii 182/2002 care abroga toate prevederile legale contrare, inclusiv alineatul 4 al articolului 169 din Codul Penal.

Scurt ghid pentru ziariºti oneºti posesori de documente sensibile
• nu þine documentele sensibile acasã, la serviciu sau la bancã (locuri unde se poate uºor obþine un mandat de percheziþie).
• pãstreazã întotdeauna back-up-uri în diverse locuri (în format electronic ºi print).
• encripteazã-þi comunicaþiile electronice, folderele ºi fiºierele.
• construieºte-þi la calculatorul din redacþie un sistem care sã-þi permitã transferarea rapidã, în caz de nevoie, a tuturor datelor sensibile într-un alt loc din reþea, cu ºtergerea definitivã ºi irevocabilã a hard-disk-ului (în caz de nevoie ºi percheziþie din partea autoritãþiilor).
• nu arunca hard-disk-urile folosite la gunoi înainte de a le distruge fizic.
• nu-þi dezvãlui sursele organelor de anchetã.
• nu dezvãlui informaþiile pe care nu le-ai publicat - sau nu le vei publica - organelor de anchetã.
• nu aduna informaþii pentru serviciile secrete, poliþie, parchet etc.

Protest
APADOR-CH, Agenþia de Monitorizare a Presei ºi APPLE protesteazã împotriva reþinerii nelegale a ziaristului Marian Gîrleanu, corespondent din Focºani al cotidianului România liberã, pentru sãvîrºirea unei pretinse infracþiuni contra siguranþei statului.
ÃŽn esenþã, ziaristului i se imputã deþinerea neautorizata a unor informaþii militare, despre care ministrul apãrãrii a declarat cã „…nu reprezintã însã un pericol pentru armata românã, pentru cã sînt informaþii din trecut, de acum doi ani ºi jumãtate, deci nu este o problemã care sã punã în pericol armata românã …“.
În primul rînd, dacã informaþiile militare deþinute de ziarist nu prezintã nici un pericol pentru armatã, astfel cum apreciazã - în deplinã cunoºtinþã de cauzã chiar ministrul apãrãrii - ele nu pot fi încadrate în categoria informaþiilor clasificate, întrucît, potrivit art. 15 din Legea nr. 182/2002 privind protecþia informaþiilor clasificate, numai informaþiile prin a cãror divulgare se prejudiciazã siguranþa naþionalã sau apãrarea þãrii constituie informaþii secrete de stat.
ÃŽn al doilea rînd, odatã cu adoptarea Legii nr. 182/2002 obligaþia de a proteja informaþiile secrete de stat revine numai „persoanelor autorizate“, nu ºi celorlalte persoane. Art. 16 din aceastã lege prevede expres cã numai persoanele autorizate care emit, gestioneazã sau intrã în posesia informaþiilor secrete au obligaþia de a le proteja. ÃŽntrucît jurnaliºtii, ca ºi publicul, nu intrã în sfera persoanelor autorizate la care se referã articolul 16, rezultã cã pentru aceºtia nu mai existã obligaþia de a proteja informaþiile secrete de stat. Schimbarea concepþiei privind titularii obligaþiei de a apãra aceste secrete are ca efect ºi abrogarea implicitã a alineatului 4 al articolului 169 din Codul penal, text care instituia obligaþia oricãrei persoane de a proteja secretele de stat.
O astfel de susþinere este cît se poate de logicã: odatã ce o informaþie a ieºit din sfera secretã - fapt împlinit în momentul în care datele/informaþiile au intrat în posesia presei - informaþia îºi pierde caracterul secret, iar acesta nu mai poate fi re-obþinut. De altfel, ºi Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a stabilit cã „informaþiile privind siguranþa naþionalã, odatã intrate în spaþiul public, nu mai pot fi interzise, retrase ºi nici autorii diseminãrii informaþiei pedepsiþi …“.
APADOR-CH, Agenþia de Monitorizare a Presei ºi APPLE considerã cã privarea de libertate a ziaristului Marian Gîrleanu este complet nejustificatã ºi cer autoritãþilor competente sã renunþe la aplicarea alineatului 4 al articolului 169 din Codul penal, atît în acest caz, cît ºi în orice altã situaþie similarã.

Comunicat
Agenþia de Monitorizare a Presei - Academia Caþavencu, Centrul de Jurnalism Independent, Convenþia Organizaþiilor de Media ºi Uniunea Sindicalã MediaSind îsi exprimã profunda îngrijorare faþã de abuzurile îndreptate împotriva jurnaliºtilor de cãtre procurorii care ancheteazã cazul scurgerii unor documente clasificate ale armatei.
Dupã ce Marian Gîrleanu, corepondent al ziarului Romania liberã în Vrancea a fost reþinut pentru douã zile, un alt jurnalist vrîncean, Sebastian Oancea, a fost pus sub învinuire pentru deþinere ºi transmitere de date cu caracter secret.
Anchetarea, învinuirea ºi arestarea unor ziariºti care au intrat în posesia unor documente presupuse a fi secrete de stat este abuzivã ºi nelegalã, încãlcînd prevederile Legii informaþiilor clasificate 182/2002, care prevede cã doar persoanele autorizate poartã responsabilitatea protejãrii informaþiilor clasificate.
Ca semnatar al Convenþiei Europene a Drepturilor Omului, statul român are obligaþia de a respecta textul Convenþiei ºi jurisprudenþa Curþii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), dupã cum precizeazã ºi Constituþia României (Art.20, alin.2). CEDO a stabilit cã „informaþiile privind siguranþa naþionalã, odatã intrate în spaþiul public, nu mai pot fi interzise, retrase ºi nici autorii diseminãrii informaþiei pedepsiþi …“. Amintim în acest sens cazurile publicaþiilor Observer, Guardian ºi Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii ºi al Irlandei de Nord în care CEDO a dat soluþie favorabilã ziarelor care publicaserã informaþii secrete, deºi justiþia britanicã le interzisese acest lucru.
Acþiunile Parchetului sînt de naturã sã intimideze întreaga comunitate jurnalisticã, prin presiunea exercitatã asupra jurnaliºtilor de a-ºi dezvãlui sursele. Aceasta intrã în contradicþie cu dreptul profesional al jurnaliºtilor de a-ºi proteja sursele. Facem un apel la jurnaliºti sã-ºi pãstreze demnitatea profesionala ºi sã nu se transforme în „informatori“, chiar dacã sînt hãrãuiþi de instituþiile Statului. Jurnalistul poate fi obligat sã iºi dezvãluie sursele doar dacã sînt îndeplinite cumulativ trei condiþii: autoritãþile trebuie sã demonstreze dincolo de orice îndoialã cã jurnalistul are informaþii esenþiale pentru cazul respectiv, interesul public al divulgãrii identitãþii sursei trebuie sã fie mai important decît menþinerea relaþiei confidenþiale dintre jurnalist ºi sursã; jurnalistul trebuie sã fie unica sursã a respectivelor informaþii.
Pe lîngã aceasta, jurnaliºtii au dat dovadã de responsabilitate ºi nu au publicat respectivele informaþii care, oricum, nu erau marcate ca fiind secrete de stat. Mai mult, ei au inºtiinþat autoritãþile asupra existenþei acelor documente, primind chiar felicitãri din partea MAPN în acest sens.
Organizaþiile semnatare solicitã Parchetului scoaterea imediatã de sub urmarirea penalã a jurnaliºtilor Marian Gîrleanu ºi Sebastian Oancea ºi încetarea hãrþuirii altor jurnaliºti. Considerãm cã tocmai astfel de acþiuni ale instituþiilor publice sînt cele care pun în pericol siguranþa naþionalã, încãlcînd grav drepturile omului ºi subminînd procesul de integrare în Uniunea Europeana a României.

Listã cu softuri de criptare ºi protecþie a datelor pentru calculatoare, reþele sau comunicaþii electronice

CIPHIRE - www.ciphire.com

BESTCRYPT - www.jetico.com

SCRAMDISK/DRIVECRYPT - www.scramdisk.clara.net

EVIDENCE ELIMINATOR - www.evidence-eliminator.com

BCwipe - www.jetico.com

PGP DESKTOP - www.pgp.com

Cele mai multe oferã free trial ºi sînt accesibile pe Internet, prin motoare de cãutare sau sisteme file-sharing.

Organizatori: Agenþia de Monitorizare a Presei, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaþie, cu sprijinul Centrului pentru Jurnalism Independent, Asociaþiei Civic Media, APPLE, Uniunii Sindicale MediaSind ºi a Comitetului de Reacþie Rapida al Convenþiei Organizatiilor de Media.
FOTO: Mircea Toma, de la Agenþia de Monitorizare a Presei, îi jeneazã de multã vreme pe securiºtii rãmaºi în structurile autoritãþii de stat

Articol afisat de 2548 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(M.N.)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Regionale Stiri Regionale
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective