Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     CĂŁutare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareÎnregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri Martie 2006
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Optiuni PaginĂŁ Optiuni paginĂŁ
AdaugĂŁ in Favorites AdaugĂŁ in Favorites
SeteazĂŁ PaginĂŁ de start SeteazĂŁ PaginĂŁ de start
TipĂŁreste pagina TipĂŁreste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Regionale 3 Martie 2006
Tipăreste articolul - Varianta pentru imprimantă Trimite acest articol unui prieten  prin email
Protest în premieră mondială: Tîrg de informații secrete, la București

Protest în premieră mondială: Tîrg de informații secrete, la București

• mai multe organizații de media protestează împotriva hărțuirii unor ziariști în cazul scurgerii de informații militare • jurnaliștii au dorit să reamintească politicienilor și autorităților că reponsabilitatea protejarii documentelor secrete revine exclusiv persoanelor autorizate • 28 de jurnaliști s-au autodenunțat la Parchetul General pentru deținere și diseminare de informații clasificate •

Miercuri, 1 martie, la ora 11.30, jurnaliști și organizații de media s-au adunat la Parchetul General pentru a protesta împotriva acțiunilor Parchetului de hărțuire a jurnaliștilor prin urmărire penală, anchetare și percheziții.
A fost organizat un tîrg ad-hoc de informații secrete. Jurnaliștii au facut schimb de informații secrete accesibile pe Internet (date cu caracter personal, baze de date, hărți militare, aeroporturi militare românești fotografiate din satelit). Documentele colectate și lista cu semnăturile ziariștilor autodenunțați au fost depuse în atenția procurorului general.
Acțiunea s-a dorit a fi un semnal de alarmă tras de către jurnaliști și organizațiile de media, reamintind politicienilor și autorităților că reponsabilitatea protejarii documentelor secrete revine exclusiv persoanelor autorizate (Legea 182/2002, Art. 16). Protestul a pus în discuție și dreptul profesional al jurnaliștilor de a-și proteja confidențialitatea surselor, drept consfințit și prin Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură mass media, document cu valoare de lege (art. 70).
Răzvan Martin, coordonator de programe la Agenția de Monitorizare a Presei, a declarat că „procurorii dau dovadă de o mentalitate stalinistă și invocă legi staliniste în anchetarea jurnaliștilor, neținînd cont de legea informațiilor clasificate și de practica Curții Europene a Drepturilor Omului“.
Organizatorii au cerut scoaterea imediată de sub urmarire penală a jurnaliștilor și încetarea acțiunilor de intimidare a presei.
Ziariștii prezenti au purtat pancarte pe care scria: „Tranzacționez informații secrete“, „Vînd secrete militare. Caut partener rus“, „Cumpăr arhiva Securității“.
Mai mulți participanți la protest au fost legitimați de jandarmii care asigură paza instituției și au fost anunțați că vor primi amenzi contravenționale pentru desfășurarea unei manifestații neautorizate.
Organizatorii evenimentului au impărțit jurnaliștilor prezenți un „Scurt Ghid pentru ziariștii onești posesori de documente sensibile“ și o listă de soft-uri care protejează calculatoarele, prin encriptarea sau ștergerea definitivă a datelor stocate, la o simplă apăsare de buton.

Abuzuri și presiuni
Convenția Organizațiilor de Media, Agenția de Monitorizare a Presei - Academia Cațavencu, Centrul de Jurnalism Independent și Uniunea sindicală MediaSind protestează astfel față de abuzurile și presiunile procurorilor în cazul scurgerii de documente clasificate ale armatei. În timp ce ziariștii sînt interogați, convocați la parchet, obligați să prezinte organelor de anchetă toate calculatoarele pe care ar fi putut fi citite respectivele informații, ancheta pe linie militară nu a produs nici o concluzie. Mai mult, nici o persoană din conducerea structurilor specializate în protecția acestor informații nu a fost înca trasă la răspundere pentru acest grav incident.
Organizațiile semnatare reamintesc faptul că:
• sursele jurnaliștilor trebuie să rămînă confidențiale. Sursele sînt cele mai importante unelte de lucru ale jurnaliștilor, o garantează jurisprundența CEDO, pe care statul român are obligația de a o respecta ca semnatar al Convenției Europene a Drepturilor Omului. Procurorii nu pot obliga jurnaliștii să-și dezvăluie sursele sau informațiile adunate, să-și expună calculatoarele personale sau alte instrumente de lucru doar pentru că structurile specializate în protecția informațiilor clasificate, plătite din bani publici, nu și-au făcut datoria. Acțiunile procurorilor din ultimele săptămîni pot constitui un precedent periculos de intimidare și control a presei în România.
• jurnaliștii sau simplii cetățeni nu sînt responsabili de protejarea informațiilor clasificate. Odată ce acestea au ieșit din interiorul sistemelor de clasificare și au intrat în posesia publicului, ele pot fi considerate informații publice. Anchetarea, învinuirea și arestarea unor ziariști care au intrat în posesia unor documente presupuse a fi secrete de stat este abuzivă și nelegală, încălcînd prevederile Legii informațiilor clasificate 182/2002, care prevede că doar persoanele autorizate poartă responsabilitatea protejării informațiilor clasificate. Procurorii se folosesc abuziv de prevederile unei legi de inspirație stalinistă (Legea Siguranței Naționale 51/1991, adoptată înainte de adoptarea Constituției) și nu tin cont de prevederile legii 182/2002 care abroga toate prevederile legale contrare, inclusiv alineatul 4 al articolului 169 din Codul Penal.

Scurt ghid pentru ziariști onești posesori de documente sensibile
• nu ține documentele sensibile acasă, la serviciu sau la bancă (locuri unde se poate ușor obține un mandat de percheziție).
• păstrează întotdeauna back-up-uri în diverse locuri (în format electronic și print).
• encriptează-ți comunicațiile electronice, folderele și fișierele.
• construiește-ți la calculatorul din redacție un sistem care să-ți permită transferarea rapidă, în caz de nevoie, a tuturor datelor sensibile într-un alt loc din rețea, cu ștergerea definitivă și irevocabilă a hard-disk-ului (în caz de nevoie și percheziție din partea autoritățiilor).
• nu arunca hard-disk-urile folosite la gunoi înainte de a le distruge fizic.
• nu-ți dezvălui sursele organelor de anchetă.
• nu dezvălui informațiile pe care nu le-ai publicat - sau nu le vei publica - organelor de anchetă.
• nu aduna informații pentru serviciile secrete, poliție, parchet etc.

Protest
APADOR-CH, Agenția de Monitorizare a Presei și APPLE protestează împotriva reținerii nelegale a ziaristului Marian Gîrleanu, corespondent din Focșani al cotidianului România liberă, pentru săvîrșirea unei pretinse infracțiuni contra siguranței statului.
În esență, ziaristului i se impută deținerea neautorizata a unor informații militare, despre care ministrul apărării a declarat că „…nu reprezintă însă un pericol pentru armata română, pentru că sînt informații din trecut, de acum doi ani și jumătate, deci nu este o problemă care să pună în pericol armata română …“.
În primul rînd, dacă informațiile militare deținute de ziarist nu prezintă nici un pericol pentru armată, astfel cum apreciază - în deplină cunoștință de cauză chiar ministrul apărării - ele nu pot fi încadrate în categoria informațiilor clasificate, întrucît, potrivit art. 15 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, numai informațiile prin a căror divulgare se prejudiciază siguranța națională sau apărarea țării constituie informații secrete de stat.
În al doilea rînd, odată cu adoptarea Legii nr. 182/2002 obligația de a proteja informațiile secrete de stat revine numai „persoanelor autorizate“, nu și celorlalte persoane. Art. 16 din această lege prevede expres că numai persoanele autorizate care emit, gestionează sau intră în posesia informațiilor secrete au obligația de a le proteja. Întrucît jurnaliștii, ca și publicul, nu intră în sfera persoanelor autorizate la care se referă articolul 16, rezultă că pentru aceștia nu mai există obligația de a proteja informațiile secrete de stat. Schimbarea concepției privind titularii obligației de a apăra aceste secrete are ca efect și abrogarea implicită a alineatului 4 al articolului 169 din Codul penal, text care instituia obligația oricărei persoane de a proteja secretele de stat.
O astfel de susținere este cît se poate de logică: odată ce o informație a ieșit din sfera secretă - fapt împlinit în momentul în care datele/informațiile au intrat în posesia presei - informația își pierde caracterul secret, iar acesta nu mai poate fi re-obținut. De altfel, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că „informațiile privind siguranța națională, odată intrate în spațiul public, nu mai pot fi interzise, retrase și nici autorii diseminării informației pedepsiți …“.
APADOR-CH, Agenția de Monitorizare a Presei și APPLE consideră că privarea de libertate a ziaristului Marian Gîrleanu este complet nejustificată și cer autorităților competente să renunțe la aplicarea alineatului 4 al articolului 169 din Codul penal, atît în acest caz, cît și în orice altă situație similară.

Comunicat
Agenția de Monitorizare a Presei - Academia Cațavencu, Centrul de Jurnalism Independent, Convenția Organizațiilor de Media și Uniunea Sindicală MediaSind îsi exprimă profunda îngrijorare față de abuzurile îndreptate împotriva jurnaliștilor de către procurorii care anchetează cazul scurgerii unor documente clasificate ale armatei.
După ce Marian Gîrleanu, corepondent al ziarului Romania liberă în Vrancea a fost reținut pentru două zile, un alt jurnalist vrîncean, Sebastian Oancea, a fost pus sub învinuire pentru deținere și transmitere de date cu caracter secret.
Anchetarea, învinuirea și arestarea unor ziariști care au intrat în posesia unor documente presupuse a fi secrete de stat este abuzivă și nelegală, încălcînd prevederile Legii informațiilor clasificate 182/2002, care prevede că doar persoanele autorizate poartă responsabilitatea protejării informațiilor clasificate.
Ca semnatar al Convenției Europene a Drepturilor Omului, statul român are obligația de a respecta textul Convenției și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), după cum precizează și Constituția României (Art.20, alin.2). CEDO a stabilit că „informațiile privind siguranța națională, odată intrate în spațiul public, nu mai pot fi interzise, retrase și nici autorii diseminării informației pedepsiți …“. Amintim în acest sens cazurile publicațiilor Observer, Guardian și Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord în care CEDO a dat soluție favorabilă ziarelor care publicaseră informații secrete, deși justiția britanică le interzisese acest lucru.
Acțiunile Parchetului sînt de natură să intimideze întreaga comunitate jurnalistică, prin presiunea exercitată asupra jurnaliștilor de a-și dezvălui sursele. Aceasta intră în contradicție cu dreptul profesional al jurnaliștilor de a-și proteja sursele. Facem un apel la jurnaliști să-și păstreze demnitatea profesionala și să nu se transforme în „informatori“, chiar dacă sînt hărăuiți de instituțiile Statului. Jurnalistul poate fi obligat să iși dezvăluie sursele doar dacă sînt îndeplinite cumulativ trei condiții: autoritățile trebuie să demonstreze dincolo de orice îndoială că jurnalistul are informații esențiale pentru cazul respectiv, interesul public al divulgării identității sursei trebuie să fie mai important decît menținerea relației confidențiale dintre jurnalist și sursă; jurnalistul trebuie să fie unica sursă a respectivelor informații.
Pe lîngă aceasta, jurnaliștii au dat dovadă de responsabilitate și nu au publicat respectivele informații care, oricum, nu erau marcate ca fiind secrete de stat. Mai mult, ei au inștiințat autoritățile asupra existenței acelor documente, primind chiar felicitări din partea MAPN în acest sens.
Organizațiile semnatare solicită Parchetului scoaterea imediată de sub urmarirea penală a jurnaliștilor Marian Gîrleanu și Sebastian Oancea și încetarea hărțuirii altor jurnaliști. Considerăm că tocmai astfel de acțiuni ale instituțiilor publice sînt cele care pun în pericol siguranța națională, încălcînd grav drepturile omului și subminînd procesul de integrare în Uniunea Europeana a României.

Listă cu softuri de criptare și protecție a datelor pentru calculatoare, rețele sau comunicații electronice

CIPHIRE - www.ciphire.com

BESTCRYPT - www.jetico.com

SCRAMDISK/DRIVECRYPT - www.scramdisk.clara.net

EVIDENCE ELIMINATOR - www.evidence-eliminator.com

BCwipe - www.jetico.com

PGP DESKTOP - www.pgp.com

Cele mai multe oferă free trial și sînt accesibile pe Internet, prin motoare de căutare sau sisteme file-sharing.

Organizatori: Agenția de Monitorizare a Presei, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație, cu sprijinul Centrului pentru Jurnalism Independent, Asociației Civic Media, APPLE, Uniunii Sindicale MediaSind și a Comitetului de Reacție Rapida al Convenției Organizatiilor de Media.
FOTO: Mircea Toma, de la Agenția de Monitorizare a Presei, îi jenează de multă vreme pe securiștii rămași în structurile autorității de stat

Articol afisat de 2053 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(M.N.)
Adaugă comentariul tău la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu există nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Regionale Stiri Regionale
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Powered by SiteManager CMS
©2003-2006 Drepturile de autor asupra Ăźntregului continut al acestui site apartin Ăźn totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalĂŁ sau partialĂŁ a materialelor este permisĂŁ numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective