Presa localã rãmîne la cheremul politicului
• presiunile politice asupra presei centrale au scãzut în 2005, dar sitiaþia presei locale rãmîne neschimbatã, aratã raportul „Libertatea presei în România“, realizat în cadrul proiectului FreeEx Anul 2005 poate fi considerat mai bun decît 2004 pentru presa româneascã, în condiþiile în care agresiunile împotriva jurnaliºtilor ºi presiunile politice asupra instituþiilor media au scãzut, în timp ce numãrul de cazuri de împiedicare a accesului la informaþiile de interes public este în creºtere.
Raportul „Libertatea presei în România“, realizat în cadrul proiectului FreeEx ºi prezentat, luni, de Agenþia de Monitorizare a Presei - Academia Caþavencu, aratã cã, în ansamblu, „piaþa de media româneascã trece în prezent printr-un proces de restructurare ºi de consolidare, în principal datoritã noilor contexte economice ºi politice dezvoltate dupã alegerile din 2004 ºi în perspectiva integrãrii României la Uniunea Europeanã“.
Mircea Toma, preºedinte al AMP, a declarat cã raportul din 2005 „cîntãreºte cît jumãtate din cel de anul trecut“, ceea ce indicã o scãdere a numãrului de aspecte nefavorabile pentru presã.
Una dintre schimbãrile pozitive petrecute în mass-media în 2005 este reprezentatã de scãderea „vizibilã“ a presiunilor politice asupra instituþiilor de presã. „Guvernul actual nu manifestã aceeaºi obsesie pentru propria sa imagine ca cel anterior ºi nu dã semne cã ar avea un plan de manipulare a presei în favoarea sa“, se aratã în raport.
Au reapãrut ºtirile critice faþã de puterea politicã
AMP apreciazã primii paºi fãcuþi de actuala guvernare în sensul reducerii presiunilor politice, ºi anume reglementarea distribuþiei publicitãþii de stat ºi reeºalonarea datoriilor fiscale ale companiilor media. „Au rãmas însã datori cu mai multe promisiuni, precum legea de funcþionare a SRR ºi SRTv“, a precizat Mircea Toma.
De asemenea, analizele AMP aratã cã, odatã cu schimbarea Guvernului, în buletinele de ºtiri difuzate de posturile de televiziune au reapãrut ºtirile critice faþã de puterea politicã.
Însã, potrivit raportului, la nivel local situaþia nu s-a schimbat semnificativ. În unele regiuni singura schimbare a constat în înlocuirea reprezentanþilor administraþiei cu oameni ai noii puteri. Astfel, practicile administraþiei anterioare - împiedicarea accesului la informaþiile publice, folosirea banilor publici în scopul cumpãrãrii presei, hãrþuirea presei - sînt încã folosite de numeroºi politicieni.
Cel mai relevant exemplu oferit de FreeEx în acest sens este cazul jurnalistului Ioan Romeo Roºiianu, intrat în conflict cu primarul liberal al oraºului Baia Mare, Cristian Anghel. Prezent la lansarea raportului, Ioan Romeo Roºiianu a explicat cum i-a fost reziliat contractul cu televiziunea la care lucra, la intervenþia primarului, deoarece a dezvãluit în mai multe rînduri cum au fost cheltuiþi banii publici ai primãriei. De asemenea, primarul a refuzat sã îi ofere jurnalistului informaþii în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaþiile de interes public. Dupã ce l-a dat în judecatã pe primarul Anghel, Roºiianu a devenit ºi primul jurnalist român care a cîºtigat un proces acuzînd cenzura.
Agresiuni asupra jurnaliºtilor
Un punct pozitiv semnalat de FreeEx îl constituie scãderea numãrului de agresiuni ºi ameninþãri la adresa jurnaliºtilor faþã de anul 2004. Totuºi, au existat ºi în 2005 agresiuni. Cameramanii ºi fotoreporterii au fost þinta predilectã a acestor agresiuni, „în unele cazuri chiar sub ochii unor poliþiºti pasivi“, aratã raportul. Cea mai gravã agresiune a avut loc în luna noiembrie, cînd un cameraman al TVR a fost bãtut grav de suporterii unei echipe de fotbal.
Chiar dacã jurnaliºtii ºi instituþiile media continuã sã fie hãrþuiþi sau acþionaþi în instanþã, în 2005 nu s-a înregistrat decît un caz de sentinþã penalã definitivã împotriva unui jurnalist. Este vorba de Ioan T. Morar, jurnalist al Academiei Caþavencu, condamnat pentru calomnie dupã ce a fost dat în judecatã de un cetãþean american de origine românã.
Autorii raportului au apreciat ºi faptul cã, în 2005, problemele legate de etica jurnalisticã au devenit subiect de dezbatere publicã.
Raportul noteazã cã scãderea presiunii politice nu a ameliorat decît parþial problema libertãþii presei în România, lipsa independenþei editoriale a jurnaliºtilor fiind menþionatã încã în numeroase rapoarte internaþionale. Astfel, au ieºit la ivealã problemele interne ale presei româneºti, legate de interesul scãzut al patronilor de media faþã de normele profesionale, de nivelul scãzut de profesionalism al jurnaliºtilor ºi de lipsa transparenþei acþionariatului de media ºi a surselor de venit din presã. AMP aratã cã, în contexul în care procesul de concentrare a presei este tot mai intens, libertatea presei se manifestã preponderent prin libertatea patronilor de media de a folosi presa în interes personal.
Mircea Toma a subliniat cã situaþia radiolului ºi televiziunii publice rãmîne în continuare o problemã, chiar dacã s-a observat o scãdere a presiunilor politice. Pînã în prezent, actuala lege a SRR ºi SRTv nu a fost înlocuitã, ca urmare a „unui proces tîrît de modificare, bazat pe lipsa de voinþã cvasiunanimã a partidelor“, a spus Toma.
|
Autentificare
