Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Mai 2006
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 2 Mai 2006
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Orfani cu pãrinþi

Orfani cu pãrinþi

• 12.808 elevi nemþeni au unul sau amîndoi pãrinþii plecaþi la muncã în strãinãtate • 529 dintre aceºtia au devenit elevi-problemã: agresivitate, delincvenþã, consum de droguri, tutun, alcool, apartenenþã la grupuri negative, risc sporit de abandon ºcolar • 85% dintre copiii care ajung la psihiatru au cel puþin un pãrinte plecat în strãinãtate • pãrinþii preferã sã plãteascã tratamente, decît sã se întoarcã ºi sã stea cu copiii •

Rãpuºi de sãrãcie, nemþenii îºi lasã copiii acasã ºi pleacã la muncã în strãinãtate. Fenomenul - potrivit datelor furnizate de Centrul de Asistenþã Psihopedagogicã Neamþ - a cãpãtat proporþii îngrijorãtoare: din totalul celor 79.318 elevi înscriºi în învãþãmîntul nemþean preuniversitar de stat, în anul ºcolar 2005-2006, 12.808 au unul sau amîndoi pãrinþii plecaþi la muncã în strãinãtate. Dintre aceºtia, 6.900 sînt din mediul urban, iar 5.908 din rural. 9.629 de elevi au un singur pãrinte plecat în strãinãtate, de regulã mama, iar 3.179 au fost privaþi de prezenþa ambilor, din aceleaºi motive.
Copiii resimt plecarea pãrinþilor la muncã în strãinãtate ca pe un abandon ºi reacþioneazã ca atare. Lipsiþi de supraveghere, rãmaºi fãrã dragostea pãrinteascã, ei dezvoltã diverse tulburãri de comportament, mergînd de la indisciplinã, conflicte cu colegii, absenteism ºcolar, tendinþã de marginalizare, alegerea unor prieteni nepotriviþi, ºi pînã la comiterea unor infracþiuni. În Neamþ, statisticile aratã cã, din totalul copiilor ai cãror pãrinþi sînt plecaþi la muncã în strãinãtate, 529 au devenit elevi-problemã, caracterizaþi prin agresivitate, delincvenþã, consum de droguri, tutun, alcool, apartenenþã la grupuri negative, risc sporit de abandon ºcolar.
„Copilul are nevoie ºi de afecþiune, ºi de îngrijire fizicã, ºi de monitorizarea situaþiei ºcolare. Deci, trebuie sã fie supravegheat. De aceea, înainte de a pleca din þarã, pãrinþii ar trebui sã gãseascã un înlocuitor care sã-ºi asume responsabilitatea legalã a îngrijirii copilului în faþa notarului, ori la Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Neamþ. Puþini procedeazã în felul acesta. ÃŽn general, aceºtia sînt lãsaþi - în cel mai fericit caz - în grija bunicilor, mulþi dintre ei fiind depãºiþi de situaþie. Dar se mai apeleazã ºi la vecini sau, dacã unul dintre copii este mai mãriºor, acesta este cel desemnat sã preia rãspunderea pentru creºterea fraþilor mai mici. Eu am înaintat Direcþiei de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Neamþ o situaþie din care reieºea cã, în judeþ, sînt 146 de copii care fie cã au rãmas ai nimãnui, fie cã se aflã în grija unor fraþi minori. Datele, preluate de la ºcoli, sînt incomplete. ÃŽl întreabã profesorul pe copil: «ÃŽn grija cui ai rãmas?». «ÃŽn grija nimãnui» spune copilul, sau «Ã®n grija unei vecine». Dacã se întîmplã ceva rãu, un accident, la ºcoalã, noi nu ºtim pe cine sã anunþãm. Copiii aceºtia sînt, practic, ca ºi abandonaþi, existînd riscul ca ei sã intre în grupuri negative de minori - gãºti de cartier, care vagabondeazã ºi recurg la mici furtiºaguri pentru þigãri, bãuturã, sau în grupuri negative de adulþi, caz în care ajung sã cerºeascã, sã fure sau sã se prostitueze. Pentru ca aceste lucruri sã nu se întîmple, ar trebui modificatã legislaþia, în aºa fel încît pãrinþii care pleacã la muncã în strãinãtate sã nu mai fie lãsaþi sã treacã graniþa fãrã un act legal prin care sã demonstreze cã ºi-au lãsat copiii în ordine, în grija cuiva care îºi asumã responsabilitãþile legate de creºterea lor“, a subliniat Eliza Ventaniuc, asistent social în cadrul Centrului de Asistenþã Psihopedagogicã Neamþ.

Viitor sumbru
Ce se poate întîmpla cînd pãrinþii îºi lasã copilul în grija bunicilor ºi pleacã sã-ºi facã un rost pe meleaguri strãine? Iatã cel mai recent caz petrecut în judeþul Neamþ: în ziua de 13 aprilie, Ionuþ, un elev de clasa a V-a de la ªcoala nr. 10, a anunþat, la numãrul unic de urgenþã 112, cã „un terorist a plasat o bombã în Muzeul de Istorie“. Poliþiºtii l-au gãsit pe puºti în aceeaºi zi - un copil cu foarte multe absenþe, cu probleme de integrare în colectiv, avînd toate „ºansele“ sã repete clasa a V-a. Ionuþ provine dintr-o familie destrãmatã. Pãrinþii lui s-au despãrþit: tatãl s-a recãsãtorit ºi nu mai are loc pentru el în noua familie, mama a plecat în Italia, iar el a rãmas în grija unei bunici care se plînge cã n-o ascultã.
„Ionuþ are foarte multe absenþe, iar atunci cînd vine - foarte rar - la ºcoalã, nu se înþelege cu colegii lui ºi nu reuºeºte sã se integreze în colectiv. Am încercat sã-i oferim, în semestrul I, consiliere psihologicã. S-a prezentat, cu bunica lui, de douã ori la consilier, dupã care nu a mai venit. Dupã incidentul petrecut pe 13 aprilie, bunica lui a venit, a doua zi, la ºcoalã, ºi am vorbit cu ea. ÃŽnþelegerea a fost ca familia sã îl supravegheze mai bine pe copil, dar el nu a venit la ºcoalã nici sãptãmîna aceasta. Astãzi (joi, 27 aprilie - n.r.) am vorbit din nou cu bunica lui ºi iar am rugat-o sã-l aducã la ºcoalã. Ea încearcã, îl aduce în fiecare dimineaþã, dar apoi el fuge de la ºcoalã. Nici nu mai ºtim ce mãsuri sã luãm în cazul lui. Vom discuta, încã o datã, sãptãmîna aceasta, sã vedem ce putem face în cazul lui“, a declarat profesor Litiana Bolohan, director adjunct la ªcoala nr. 10.
Grav este cã Ionuþ are deja, „antecedente“: cu un an în urmã, a furat portmoneul unui cetãþean.
85% dintre copiii care ajung la psihiatru au cel puþin un pãrinte plecat în strãinãtate
Pe lîngã posibilitatea de a ajunge în anturaje negative, existã ºi riscul ca aceºti copii sã sufere atît de mult din cauza lipsei pãrinþilor, încît sã se îmbolnãveascã. Statisticile, însã, nu prezintã numãrul celor care, traumatizaþi de lipsa pãrinþilor, ajung la medicul pediatru sau, mai grav, psihiatru.
„Cam 85% dintre copiii care se prezintã, lunar, la consultaþii, au cel puþin un pãrinte plecat la muncã în strãinãtate. Supuºi, în absenþa pãrinþilor, unui stres permanent ºi neavînd sprijin atunci cînd au nevoie, ei dezvoltã tot felul de patologii: de la depresii, ticuri, enurezis, pînã la depresii cu elemente psihotice ºi chiar schizofrenie. Ca sã nu mai amintesc de mult mai frecventele tulburãri de comportament, cînd intrã în anturaje puþin alese, devin sensibili la tot felul de influenþe negative, îºi gãsesc un mediu unde sînt acceptaþi ºi valorizaþi, recurg la droguri ca sã-ºi facã viaþa mai frumoasã, mai uºoarã, mai plãcutã. ÃŽn mod normal, în momentul în care apare, la un copil, o problemã de acest gen, toatã familia trebuie sã vinã la consiliere ºi la terapie. Pãrinþii, însã, nu sînt foarte receptivi la ceea ce spunem noi - sînt interesaþi doar de faptul cã îi asigurã tot ce îi trebuie, din punct de vedere material. Cînd le spunem cã trebuie sã se întoarcã pentru binele copiilor lor, ei susþin cã nu pot sã facã aºa ceva, cã le putem prescrie acestora orice tratament, oricît de scump, dar cã ei nu se întorc“, a precizat doctor Paula Iliescu, medic specialist în psihiatria copilului ºi adolescentului.
Dorul de pãrinþi afecteazã atît de mult un copil, încît se poate îmbolnãvi. Cristina, o fetiþã foarte inteligentã, a rãmas, la 9 ani, doar în grija tatãlui, mama plecînd la muncã în strãinãtate. Fetiþa n-a putut suporta absenþa prelungitã a mamei ºi s-a îmbolnãvit - a dezvoltat o depresie însoþitã de o tulburare cronicã ºi severã a ticurilor: ridica involuntar dintr-un umãr, îºi arunca mîna la o anumitã distanþã, scotea anumite zgomote nearticulate. ÃŽn plus, performanþele ei ºcolare scãzuserã foarte mult. Boala s-a agravat atît de tare, încît a necesitat, chiar, internarea în spital. Cînd mama s-a întors din strãinãtate, fetiþa ºi-a revenit în mod spectaculos, recuperîndu-se aproape total. Acesta a fost un caz fericit. Andreea, o fetiþã ai cãrei pãrinþi au plecat în strãinãtate cînd ea nu avea decît un an, va purta pe chip urmele abandonului toatã viaþa. ÃŽnainte de a pleca, pãrinþii ºi-au lãsat copilul în plasament, la o familie. ÃŽn acel moment, fetiþa arãta ºi se manifesta ca un copil normal: gîngurea, mergea de-a buºilea ºi se ridica la marginea patului. Dupã trei ani, cînd au decis sã se întoarcã din strãinãtate - adunaserã destui bani pentru o casã - pãrinþii au gãsit „o legumã“, un copil care, la aproape cinci ani, nu mai mergea, nu mai mînca, nu mai gîngurea, nu mai recunoºtea pe nimeni. Abia atunci pãrinþii ºi-au dat seama cã ar fi trebuit sã fie alãturi de copilul lor. Au dus-o la medici, au plãtit tratamente, ºi fetiþa ºi-a mai revenit. A rãmas, însã, cu o anemie extrem de severã, care o face sã arate ca un copil îmbãtrînit înainte de vreme, slab, palid, ºi cu o întîrziere foarte mare în dezvoltarea limbajului.

„De ce m-au pãrãsit?“
„Deºi am vorbit cu foarte mulþi pãrinþi ºi le-am arãtat ce pericole îi pîndesc pe copiii lor, numai o singurã mamã a renunþat la banii pe care îi cîºtiga în strãinãtate ca sã fie alãturi de copil. Fetiþa ei era bolnavã: avea depresie, nu mai avea rezultate bune la ºcoalã, avea absenteism ºcolar, era retrasã, plîngea mai tot timpul, nu avea decît gînduri pesimiste legate de viitor - practic tot tabloul depresiei. A fost singura mamã receptivã la ceea ce i-am spus, ºi anume cã lucrul cel mai important pentru copilul ei este sã-i fie alãturi. Ea a decis cã nu conteazã ce bani aduce, conteazã fericirea ºi starea de normalitate psihicã a copilului. De altfel, de îndatã ce s-a întors, copilul s-a recuperat: a urmat ºi tratament, ºi psihoterapie, iar starea lui s-a îmbunãtãþit vizibil“, a subliniat dr Iliescu.
Oricît de dur ar suna pentru cei care pleacã la cîºtig peste hotare, lãsîndu-ºi copiii în voia sorþii, aceasta este, în fapt, o formã de abandon mascat care genereazã traume care îi vor afecta pe copii pe toatã durata vieþii. Dezamãgirile de acum au un efect nociv, urmînd sã fie resimþite, ulterior, la vîrsta maturitãþii, prin incapacitatea de a face faþã încercãrilor vieþii. „Mulþi spun: «copilul meu este puternic», «copilul meu va trece prin asta», «cînd mã voi întoarce îi voi fi alãturi». Ei bine, nu este chiar aºa. Lipsa pãrinþilor de lîngã copii este una din cele mai mari traume. Oricît i-ar explica pãrintele cã pleacã în strãinãtate ca sã îi asigure ce-i trebuie, cã se duce pentru el ºi cã face sacrificii, copilul este sfîºiat între dragostea pentru pãrinte ºi de întrebarea «De ce?» - «De ce m-a abandonat?» - pentru cã ei recepteazã plecarea ca pe un abandon, ori se autoacuzã: «Ce-am fãcut?», «Cu ce-am greºit?», «De ce m-au pãrãsit?». Bineînþeles cã, de multe ori, nu le spun pãrinþilor aceste gînduri ca sã nu le facã ºi mai multe griji. Dar toate aceste frãmîntãri au efecte negative. Un copil deja fragilizat ajunge un adult mai vulnerabil la un nou stres, la o nouã tulburare“, a declarat specialistul în psihiatria copilului ºi adolescentului.
Fenomenul copiilor „orfani“ cu pãrinþi este, probabil, unul dintre cele mai neaºteptate, pe care le trãieºte familia româneascã. Din pãcate, societatea nu este pregãtitã sã contracareze efectele sale negative, neexistînd, pînã în prezent, nici un sistem formal de susþinere emoþionalã a acestor copii, mult mai expuºi afecþiunilor psihice ºi riscurilor sociale, în comparaþie cu ceilalþi.

Articol afisat de 2899 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Domnica VASILIU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Regionale Stiri Regionale
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective