 „La Neamþ, avem o experienþã semnificativã, chiar la nivel european“
• interviuri realizate cu prefectul Toader Mocanu ºi preºedintele CJ Neamþ, Vlad Marcoci Integrarea în Uniunea Europeanã înseamnã nu doar îndeplinirea unor cerinþe impuse. ÃŽn primul rînd presupune un efort comun al tuturor actorilor implicaþi în procesul de pregãtire, în vederea creãrii cadrului instituþional menit sã facã posibilã absorbþia fondurilor pentru dezvoltare. Sprijinul nerambursabil oferit de Europa este menit sã rãspundã nevoilor de dezvoltare, eliminãrii discrepanþelor în dezvoltare. Regiunea de Nord-Est - judeþul Neamþ în particular - are mare nevoie de aceste fonduri, sãrãcia, infrastructura de slabã calitate, la fel ca ºi dezvoltarea economicã fiind aspecte care nu pot fi neglijate. Pentru aceasta, însã, este nevoie de o identificare a nevoilor fiecãrei comunitãþi. La fel de importantã este pregãtirea specialiºtilor capabili sã întocmeascã proiecte prin care sã atragã fonduri pentru dezvoltare. Toate aceste eforturi trebuie sã aibã la bazã conlucrarea ºi comunicarea la toate nivelurile. ÃŽn urmã cu cîteva zile, la Bucureºti s-a semnat protocolul de parteneriat pentru coordonarea comunicãrii pe teme europene, între Delegaþia Comisiei Europene ºi principalii comunicatori la nivel local. Neamþul a fost reprezentat de cãtre prefectul Toader Mocanu ºi preºedintele Consiliului Judeþean, Vlad Marcoci, iar Regiunea de Nord-Est - de cãtre directorul Agenþiei pentru Dezvoltare Regionalã Nord-Est, Constantin Apostol. Cosemnatar al protocoalelor încheiate a fost ºeful Delegaþiei Comisiei Europene în România, Jonathan Scheele.
Protocolul, semnat de reprezentanþii tuturor judeþelor ºi regiunilor din þarã, are ca scop suportul a ceea ce se numeºte „reþeaua multiplicatorilor de informaþie europeanã“. Reþeaua este o structurã creatã din 2000, de cãtre Delegaþia Comisiei Europene. Ideea este sã fie aduse, cît mai aproape de cetãþenii români, informaþiile despre Uniunea Europeanã, atît la nivel local, cît ºi regional. Punctul de plecare a fost cooperarea deja existentã dintre Delegaþie ºi diferite instituþii din sfera publicã ºi neguvernamentalã de la nivel local ºi regional: administraþie publicã localã, centre de informare europeanã, Agenþii de Dezvoltare Regionalã, Birouri Regionale ale Agenþiei Sapard, organizaþii neguvernamentale, biblioteci, institute culturale, inspectorate ºcolare judeþene etc. Aceastã reþea s-a extins treptat ºi, actualmente, cuprinde aproximativ 700 de membri instituþionali.
Reþeaua multiplicatorilor de informaþie europeanã are ca scop transmiterea, la local ºi regional, a informaþiilor despre aderarea României la UE ºi despre UE. În cele 249 de zile rãmase pînã la aderare, sînt prevãzute 2.129 de acþiuni de comunicare. Inclusiv în Neamþ, existã un plan de acþiuni ºi de informare, concret, pe subiecte de interes, mergînd de la finanþãri, surse de informare, la aderare, instituþii sau politici ale UE.
Cît de fluentã este comunicarea între instituþiile publice nemþene, care sînt prioritãþile ºi aspectele nevralgice ale dezvoltãrtii judeþului ºi cît de pregãtiþi sîntem sã accesãm, fondurile europene sînt întrebãri la care am solicitat rãspunsuri de la reprezentanþii instituþiilor care guverneazã judeþul Neamþ: prefectul Toader Mocanu ºi preºedintele CJ Neamþ, Vlad Marcoci.
„Avem în vedere cu prioritate informaþia europeanã relevantã ºi corectã de care instituþiile ºi oamenii au nevoie, nu cea de care bãnuim noi cã au nevoie“
Reporter: Aþi participat, recent, la semnarea protocolului de Parteneriat Strategic de Comunicare, cosermnatar fiind ºeful Delegaþiei Comisiei Europene la Bucureºti, domnul Jonathan Scheele. Ce presupune acest document?
Prefect Toader Mocanu: Acþiunile de informare în domeniul integrãrii europene sînt susþinute prin protocoale de parteneriat semnate de Delegaþia Comisiei Europene ºi principalii comunicatori la nivel local. Aceste protocoale au în vedere coordonarea comunicãrii pe teme europene, iar noua abordare a Comisie Europene din punctul de vedere al comunicãrii poate fi rezumatã astfel: «Ã®nainte de a le vorbi, trebuie sã îi ascultãm pe oameni; comunicarea cu aceºtia trebuie sã evidenþieze modul în care politicile europene le afecteazã viaþa de zi cu zi, astfel încît cetãþeanul sã se poatã implica în construirea Europei în care doreºte sã trãiascã“. Acest aspect a ºi fost subliniat de cãtre domnul Jonathan Sceele, cu prilejul întîlnirii pentru semnarea Protocolului de Parteneriat Strategic.
Preºedinte CJ Neamþ, Vlad Marcoci: Acest angajament se va concretiza printr-o serie de acþiuni ºi activitãþi comune cu Delegaþia Comisiei Europene, dar ca pondere vor domina cele organizate de noi direct sau în diverse parteneriate pe tãrîmul comunicãrii. Avem în vedere cu prioritate informaþia europeanã relevantã ºi corectã de care instituþiile ºi oamenii au nevoie, nu cea de care bãnuim noi cã au nevoie. Existã, deja, un plan de Acþiune al judeþului Neamþ, pe care am convingerea cã îl vom completa ºi din mers, în lunile urmãtoare.
Rep: Care sînt paºii de parcurs, în vederea pregãtirii pentru integrarea europeanã în domeniul comunicãrii publice?
Prefect: Este al doilea an în care judeþul Neamþ are o strategie de comunicare în domeniul integrãrii europene. Instituþia prefectului a reunit cei 14 membri ai reþelei de multiplicatori de informaþie europeanã, penmtru conturarea acestei strategii, încercînd o armonizare a acþiunilor de comuncare pe teme europene. Reþeaua la care am fãcut referire reuneºte reprezentanþi ai instituþiei prefectului, Consiliului Judeþean, ADRNE, Camerei de Comerþ ºi Industrie, Oficiului Teritorial de Consultanþã în domeniul IMM-urilor ºi Cooperaþiei, Centrului Judeþean Anti-Drog, ai unor servicii publice deconcentrate, ai unor organizaþii neguvernamentale, precum ºi ai centrelor de consiliere pentru cetãþeni. Strategia de comunicare a acestui an are în vedere 113 activitãþi.
Preºedinte CJ: Nu existã o schemã prestabilitã. Putem vorbi doar despre planuri, despre experienþe, despre eºecuri. Rezultatul referendumurilor privind Tratatul Constituþional European în Franþa ºi Olanda este cunoscut ºi trist. Totuºi, sînt adeptul formulei bazate pe dialog, dezbatere ºi descentralizare. Comisia Europeanã a început sã îi acorde atenþie abia anul trecut. La Neamþ, dupã cum ºtiþi, avem o experienþã semnificativã, chiar la nivel european. Paºii concreþi vor veni, astfel, de la sine, mai ales dacã nu uitãm cã vom trãi într-o Uniune Europeanã a regiunilor.
Rep.: În ce parametri se realizeazã, la momentul actual, comunicarea între instituþiile care guverneazã judeþul ºi cele deconcentrate ºi cît de bine conlucreazã acestea pentru rezolvarea problemelor comunitãþii?
Prefect: Comunicarea dintre instituþia noastrã ºi instituþiile publice, precum ºi cu autoritãþile administraþiei publice locale se desfãºoarã într-un cadru instituþional prevãzut de legislaþia în vigoare, dar ºi în afara lui, prin parteneriate. Un exemplu în acest sens este «Caravana SAPARD - oportunitãþi de finanþare a investiþiilor în mediul rural» care se va desfãºura în perioada 8-12 mai, în judeþul nostru. Toate acestea trebuie sã aibã o þintã comunã, ºi anume rezolvarea problemelor comunitãþii.
Preºedinte CJ: Este obligatoriu ca relaþiile dintre conducãtorii instituþiilor sã fie foarte bune. În caz contrar, înseamnã cã unul dintre partenerii de dialog este rãu-intenþionat. În ceea ce ne priveºte, nu poate fi vorba despre aºa ceva: relaþiile sînt foarte bune ºi le vom îmbunãtãþi printr-o comunicare cît mai intensã.
„Domeniul în care ne putem valorifica cel mai bine aºezarea geograficã ºi zestrea culturalã este turismul“
Rep.: Cît de pregãtit este judeþul Neamþ pentru absorbirea fondurilor structurale care vor fi alocate României dupã integrarea în Uniunea Europeanã? Avem specialiºti pregãtiþi în elaborarea de proiecte care sã rãspundã criteriilor de eligibilitate ºi nevoilor de dezvoltare ale comunitãþii?
Prefect: În cadrul ºedinþei Comisiei Judeþene Consultative de sãptãmîna trecutã, am propus acest subliect spre prezentare ºi dezbatere, dorind, astfel, ca primarii noºtri sã ºtie cum sã atragã aceste fonduri structurale. E un avantaj cã în municipiul Piatra Neamþ funcþioneazã atît Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã Nord-Est, cît ºi Unitatea de Implementare Nord-Est pentru Fondul Social European, pentru cã, astfel, avem mai aproape specialiºtii care vor forma persoanele care vor scrie proiecte. Pînã la sfîrºitul anului, sesiunile de pregãtire ºi instruire trebuie sã se desfãºoare în ritm alert. În vederea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate, vom sprijini autoritãþile locale în formarea de parteneriate.
Preºedinte CJ: Judeþul Neamþ nu este pregãtit, la momentul actual, sã acceseze toate programele care vor veni, în schimb are capacitatea de a se organiza, de a se specializa în acest sens. Pentru acest lucru, sper sã nu existe nici un fel de orgolii ºi sã profitãm de deschiderea ºi sprijinul pe care ni-l oferã specialiºtii Agenþiei pentru Dezvoltare Regionalã Nord-Est, care sînt dispuºi sã ne pregãteascã atît pe noi, cei din administraþia judeþeanã, cît ºi pe cei care se vor ocupa de aceste probleme la nivel comunal.
Rep.: Care credeþi cã sînt domeniile cu perspectivã de dezvoltare ºi care ar fi aspectele nevralgice din peisajul economico-social al judeþului Neamþ?
Prefect: Punctele nevralgice sînt cele legate de zona economicã, infrastructurã ºi, din pãcate, populaþia îmbãtrînitã. Domeniul în care ne putem valorifica cel mai bine aºezarea geograficã ºi zestrea culturalã este turismul. Dar, pentru aceasta, este nevoie de refacerea ºi dezvoltarea infrastructurii de transport, utilitãþi, mediu, prin accesarea fondurilor europene ºi atragerea investitorilor strãini. Personal, pot sã afirm cã mã întîlnesc periodic cu oameni de afaceri strãini care doresc sã investeascã în zonã. În cadrul acestor întîlniri, am ocazia sã le ascult temerile legate de relaþia cu instituþiile statului , cu sindicatele ºi cu birocraþia excesivã. Am încercat, de fiecare datã, sã-i încurajez ºi le-am oferit toatã deschiderea ºi sprijinul meu, în limitele competenþelor mele ºi ale legii.
Preºedinte CJ: Dezvoltarea oricãrei zone, ºi cu atît mai mult a judeþului Neamþ, este legatã, în proporþie covîrºitoare, de realizarea infrastructurii de drumuri ºi utilitãþi, avînd în vedere cã potenþialul de dezvoltare al judeþului Neamþ este cel turistic. Celelalte ramuri îºi vor diminua, treptat, activitatea, iar aici mã refer la industria forestierã. Cît despre aspectele nevralgice, consider cã acestea sînt subdezvoltarea, sãrãcia ºi mentalitãþile învechite.
FOTO: În prezenþa lui Jonathan Scheele, prefectul ºi preºedintele CJ au semnat protocoalele de parteneriat pentru coordonarea comunicãrii pe teme europene
|
Autentificare
