 Tezaur cãutat cu „pulanele“
• profesorul Dumitru Ioniþã, din Farcaºa, pasionat arheolog ºi cu trei doctorate, acuzã poliþiºtii cã l-au agresat • acesta declarã cã oamenii legii l-au îmbrîncit, l-au jignit ºi l-au silit sã urce în maºina poliþiei pentru a da declaraþii • oamenii legii susþin cã lucrurile stau cu totul altfel, toate acuzaþiile fiind simple speculaþii Un articol apãrut în Monitorul de Neamþ, în care prezentam unele descoperiri arheologice fãcute de un profesor pasionat de istorie, a avut urmãri de-a dreptul neaºteptate. Concret, la începutul sãpãmînii, în paginile ziarului nostru am relatat faptul cã profesorul Dumitru Ioniþã, din comuna Farcaºa, susþine cã descoperise mai multe obiecte foarte vechi, cu o valoare istoricã inestimabilã. Poliþiºtii din cadrul Compartimentului Obiecte de Patrimoniu din cadrul IPJ au citit textul cu pricina ºi ºi-au spus cã trebuie sã vadã despre ce este vorba ºi sã ridice respectivele obiecte, dacã se vor dovedi de patrimoniu. Potrivit Legii Patrimoniului, 258/2006, orice descoperire fãcutã de arheologii amatori ºi care presupune cã ar fi de valoare istoricã, trebuie anunþatã în maximum 72 de ore autoritãþilor locale. Practic, acesta a fost ºi motivul pentru care poliþiºtii au mers acasã la profesorul din Farcaºa. ÃŽn consecinþã, joi, 17 august, chiar ºeful acestui compartiment din cadrul poliþiei, comisarul ºef Gheorghe Checheriþã, însoþit de o persoanã de la Inspectoratul pentru Culturã, au mers acasã la arheologul amator, iar de aici nimic nu mai este clar. Profesorul Ioniþã susþine cã a fost bruscat, jignit ºi îmbrîncit, iar poliþiºtii au o versiune total diferitã.
„Astãzi (joi, 17 august - n.r.), în jurul orei 10, a venit, cu o Dacie Logan de Bucureºti, la casa pãrinþilor mei, poliþista Mihaela Jbanca de la Postul de Poliþie Farcaºa. M-a chemat pe mine de acasã, spunîndu-mi sã poftesc la Poliþie, dar pentru cã eu am refuzat, mi s-a spuns «Vã rugãm sã poftiþi la Postul de Poliþie ca sã nu recurgem la mãsuri violente». Comisarul ºef Gheorghe Checheriþã de la IPJ Neamþ a spus cã el este pe Direcþia de Culturã. Pentru cã eu am spus cã nu am fãcut nici un rãu, m-a bruscat ºi m-a scos pe poartã, dîndu-mi un brînci în umãr. Pînã la ºoseaua naþionalã sînt vreo 30 de metri ºi, pînã acolo, la maºina lor, m-au fãcut borfaº, infractor, m-au luat de mînã ºi m-au bruscat, m-au bãgat în spate de mînã, au blocat uºa ºi m-au dus la Postul de Poliþie. Eu am fost luat în ºlapi ºi, cînd m-au scos din maºinã, mi-au dat un brînci ºi m-au împins de umãrul stîng, de mi-a rãmas un ºlap în drum. Se uitau oamenii care erau în centrul comunei ca la panaramã. La Poliþie, era o doamnã de la Culturã de la Neamþ ºi cu doi în civil, care erau, cred, ofiþeri. Am cerut sã vãd plîngerea penalã, iar ei mi-au scos Monitorul de Neamþ ºi mi-au arãtat textul despre mine ºi m-au întrebat: «Dumneata ai descoperit ce scrie aici?» «Am descoperit ºi mai multe!» «Âªtii cã ai încãlcat Legea patrimoniului Cultural Naþional?» «Eu nu am încãlcat legea! Eu ºtiu mai bine decît dumneavoastrã legea. Intrã sub incidenþã penalã dacã fac sãpãturi, dar eu am fãcut descoperirile la suprafaþã, dupã surparea unui mal, în urma unor viituri». M-au fãcut capsoman, mi-au zis cã mã cred deºtept, dar cã îmi scot ei doctoratele din cap. Checheriþã m-a spus cã îmi face dosar penal ºi va trebui sã vin la Piatra Neamþ de nenumãrate ori, cã îmi dã amendã ºi mã încãtuºeazã. Am vãzut cã mã ameninþã, am cerut sã îmi restituie piesele sustrase în 1994 de poliþiºti ºi, atunci, Checheriþã s-a înfuriat ºi a zis cã poliþiºtii «recupereazã de la infractori ca dumneata!». Dupã ce am dat telefon la IGPR, comisarul ºef Gheorghe Checheriþã m-a sunat sã îºi cearã scuze, dar ce scuze sã îºi cearã dupã ce m-au bruscat, m-au fãcut infractor ºi m-au ameninþat cã mã încãtuºeazã? Cu ce am greºit? Atît am greºit faþã de istorie, cã trebuia sã las toate piesele acelea acolo unde se aflau...“, a declarat profesorul Dumitru Ioniþã, ºocat de tratamentul la care a fost supus. ÃŽn replicã, poliþiºtii susþin cã lucrurile au stat cu totul altfel. „Dupã articolul apãrut în Monitorul de Neamþ, poliþiºtii de la Patrimoniu s-au autosesizat ºi au mers la Farcaºa pentru a vedea despre ce obiecte este vorba ºi pentru a-i lua o declaraþie descoperitorului. Dumitru Ioniþã a fost rugat sã dea o declaraþie, dar, pentru cã a refuzat, a fost invitat civilizat la post. Acesta, împreunã cu tatãl sãu au urcat de bunãvoie în maºina poliþiei, existînd mai mulþi martori care sã confirme acest lucru. La post, profesorul a refuzat din nou sã facã orice fel de declaraþii ºi, din aceastã cauzã, a fost dus din nou acasã împreunã cu tatãl sãu, cu maºina poliþiei. Dacã l-ar fi bruscat cineva, îl mai conduceam acasã? Toate aceste acuzaþii sînt simple fantezii, mai ales cã la incident au asistat foarte multe persoane care ar putea confirma faptul cã nimic din ce declarã aceastã persoanã nu s-a petrecut. Cert este cã omul nu a depus nici un fel de plîngere, aºa cum ar fi fost de aºteptat, dacã era victima unui abuz. Se vor face verificãrile de rigoare pentru a vedea exact ce s-a întîmplat“, a precizat Mugur Sandu, de la Biroul de Presã al IPJ Neamþ.
Adrian Alui Gheorghe, ºeful Direcþiei pentru Culturã, Culte ºi Patrimoniu Cultural Naþional Neamþ, s-a întors din concediu ºi a reuºit sã liniºteascã spiritele. „Cred cã, dacã nu eram în concediu, lucrurile s-ar fi rezolvat mult mai simplu. Am vorbit cu profesorul Ioniþã, pe care îl cunosc de multã vreme ca pe un pasionat cercetãtor, mai ales al Vãii Muntelui din judeþul Neamþ, ºi i-am propus ca, dacã, într-adevãr, are obiecte de certã valoare istoricã, sã organizãm împreunã o expoziþie, pentru ca ºi marele public sã poatã avea acces la piesele din colecþia particularã a dumnealui“, a declarat Adrian Alui Gheorghe.
Acuze de confiscãri cu sustrageri
Profesorul Ioniþã din Farcaºa, care susþine cã are trei doctorate, în drept internaþional, istorie ºi politicã, declarã cã, în urmã cu peste 12 ani, ar fi fost victima unui alt abuz al poliþiºtilor. „ÃŽn 1994, fãrã a avea mandat de percheziþie, a sosit la domiciliul meu domnul, maior pe atunci, Gheorghe Haja de la Poliþie, însoþit de domnul plutonier Mihai Ciobanu de la Postul de Poliþie Farcaºa. ÃŽntr-o camerã, aveam un mic muzeu cu diverse obiecte: ceasornicãrie, arme albe, arme de foc, numismaticã, medalisticã, filatelie. Partea cea mai interesantã din acest muzeu era trecutã la patrimoniul cultural naþional, oficiul Piatra Neamþ. Poliþiºtii au început sã tragã jos de pe pereþi obiectele din muzeu. La protestele mele, Harja a ieºit afarã ºi s-a întors cu o rangã, cu care a început sã dea jos de pe pereþi ºi sã spargã. Aveam vreo 150 de ceasuri, dintre care 10-12 din argint suflat cu aur pe care le-au luat, precum ºi niºte decoraþii ºi sãbii. Ulterior, am aflat cã a dat din aceste sãbii la un cumãtru din Farcaºa, care a fãcut din ele cuþite de tãiat porci. La trei zile, s-au întors cu mandat de percheziþie, cu un ofiþer superior din cadrul IGPR, cu toatã poliþia de la Poiana Teiului, Pipirig ºi Farcaºa, în jur de 20 de poliþiºti. Ne-au înconjurat casa, ne-au bruscat toatã familia, ne-au încãtuºat, tatãlui meu i-a pus pistolul în piept poliþistul de la Bucureºti ºi au început sã îmi ridice piesele care au mai rãmas. Ca sã aibã acoperire, mi-au luat niºte fragmente de arme care nu erau trecute în patrimoniu ºi mi-au fãcut dosar penal. Mi s-au luat declaraþii la Parchetul Judeþean Neamþ ºi, dupã cercetãri, prin rezoluþia prim-procurorului Gheorghe Hurjui, s-a dispus restituirea pieselor“, a declarat profesorul Dumitru Ioniþã din Farcaºa, îndurerat de pierderea unei pãrþi a tezaurului sãu.
Sceptrul voievodal al lui ªtefan cel Mare, una dintre descoperirile arheologului amator
Concret, cercetãtorul iubitor de istorie a declarat cã a descoperit, undeva în apropiere de Petru Vodã, niºte monede moldoveneºti din secolul XIV, mai multe piese de harnaºament, multiple fragmente metalice ºi ceramice, dar piesa cu adevãrat spectaculoasã este o halebardã medievalã ceremonialã. „Aceasta se aflã într-o stare excelentã de conservare, are o lungime de 21 cm, o lãþime de 20 cm, iar diametrul profilului muchiei este de 4 cm. Greutatea halebardei este de 1,2 kg ºi conþine 4 medalioane ovale, douã unifaþã, iar douã postfaþã, reprezentînd chipul unui voievod. Medalionul cel mai bine conservat reprezintã chipul unui domnitor încoronat, iar în jurul medalionului se aflã excizatã în limba slavonã o inscripþie care este parþial ºtearsã. Se distinge relativ bine un grup de litere: W T (ET), putîndu-se face o analogie între aceasta ºi legenda emisiunii monetare-akcea, a lui Ioan Vodã cel Viteaz (1572-1574), ºi anume: WTET MOLDAVI (Pãrintele Moldovei ), diferenþa constînd între coroana voievodalã aflatã pe halebardã, respectiv cuca voievodalã aflatã pe monedã. Este pentru prima datã cînd pe o armã albã apare chipul unui domn din panteonul voievodal al Þãrilor Române“ a preciza profesorul doctor Dumitru Ioniþã. Trebuie precizat cã descoperirea a avut loc pe fondul unor alunecãri de teren mai vechi, pe Platoul lui Petru din localitatea Petru Vodã din comuna Poiana Teiului. ÃŽn aceeaºi localitate au mai fost fãcute descoperiri arheologice memorabile, printre care se numãrã sceptrul voievodal al lui ªtefan cel Mare, clopotul ceremonial al lui Petru Rareº, matricea sigilatã a lui Iliaº Rareº, precum ºi o icoanã a lui Daniil Sihastru, la care, spune Ioniþã, s-ar fi închinat ªtefan cel Mare ºi multe altele.
|
Autentificare
