CE VOR DE LA PRIMAR

CĂŁprioara lui Stefan, pendulul lui Foucault si Turnul Babel

• la audientele acordate de conducerea primĂŁriei ĂŽn primele opt luni ale anului, nu au lipsit pietrenii care au venit cu propuneri bizare • unul i-a cerut primarului Stefan un Logan, oferind la schimb ideea unei statui „CĂŁprioara lui Stefan“ • doi tineri au propus ridicarea unui Turn Babel ĂŽn oras, iar un altul Pendulul lui Foucault • cĂŽtiva pensionari din centru s-au simtit „ostracizati“ cĂŁ nu le-au fost puse pavele ĂŽn fata scĂŁrii si bĂŁnci pentru odihnĂŁ •

De trei ani, oficialii pietreni ne ĂŽmbie cu investitii grandioase, gen reabilitarea termicĂŁ, pavele si borduri, telegondole, pĂŽrtii de schi, amfiteatre pe CĂŽrloman. N-au idei! Ideile cu adevĂŁrat originale si demne de luat ĂŽn seamĂŁ vin din partea celor care locuiesc ĂŽn Piatra Neamt. Iar pietrenii au dovedit ĂŽn tot acest timp cĂŁ stiu sĂŁ-si punĂŁ mintea si imaginatia la lucru, astfel ĂŽncĂŽt sĂŁ nascĂŁ... pui vii. Printre cele aproape o mie cinci sute de audiente acordate ĂŽn primele opt luni ale acestui an de primĂŁrie, parte din aspectele sesizate de oameni au avut un caracter cel putin inedit. Dincolo de legile funciare si de alte necazuri care mai poartĂŁ pasii unui contribuabil pe la primĂŁrie, s-au evidentiat si cĂŽteva trĂŁsnĂŁi. CiudĂŁteniile nu au limitĂŁ de vĂŽrstĂŁ: oricĂŽt de bizar ar pĂŁrea, acestea au venit atĂŽt de la cei mai ĂŽn vĂŽrstĂŁ, cĂŽt si din partea tineretului, mĂŽndria tĂŁrii.

Logan contra cĂŁprioara lui Stefan

Un pietrean, abonat ĂŽn audientĂŁ la primĂŁrie, i-a obisnuit pe functionari ca atunci cĂŽnd viseazĂŁ noaptea ceva, a doua zi sĂŁ se ĂŽnfiinteze la birou si sĂŁ rezolve institutia. Într-o noapte si-a amintit cĂŁ ĂŽnainte de ‘89 a depus bani la CEC pentru Dacie. Dimineata, s-a prezentat la primĂŁrie, cerĂŽndu-i lui Gheorghe Stefan... masinĂŁ. Nu una scumpĂŁ. Un Logan. AdicĂŁtelea, Dacie pe Dacie, cum s-ar zice. Pentru cĂŁ l-a votat pe Stefan primar si comunistii nu i-au mai dat masina. Omul era dispus chiar sĂŁ ofere ceva la schimb: o idee. Ca primĂŁria sĂŁ-i ridice lui Gheorghe Stefan o statuie ĂŽn zona Peste Vale. Viitorul obiect de artĂŁ ar fi reprezentat o cĂŁprioarĂŁ si ar fi fost denumit sugestiv „CĂŁprioara lui Stefan“. De fapt, omul era obisnuit prin primĂŁrie datoritĂŁ revendicĂŁrilor funciare pe care le avea si a tinut mortis sĂŁ intre ĂŽn audientĂŁ la primar. CĂŽnd a reusit, i-a explicat acestuia cĂŁ statuia si Loganul au fost de fapt bancuri. Ca sĂŁ-i faciliteze accesul.

Atractii turistice cu ecou mondial

O pereche de tineri artisti, cu semne clare de trai boem, a cerut municipalitãtii sprijin pentru un proiect care, spuneau ei, ar fi adus Piatra Neamtului faimã europeanã si chiar mondialã. Voiau sã ridice un Turn Babel. Si sã-l dãruiascã orasului. Pentru asta, voiau sã discute cu primarul despre sursa de finantare, care si-ar fi dorit sã fie bugetul local. Cînd li s-a cerut însã un memoriu în care sã puncteze motivatia proiectului, solutiile tehnice si un deviz estimativ, cei doi s-au întors cu cîteva pagini lirice, în care explicau cum Turnul Babel de la Piatra Neamt ar fi pus ochii întregii lumi pe oras. Si de-atunci nu s-au mai întors. Dupã cum nu s-a mai întors nici un pietrean care si-a oferit serviciile primãriei pentru a fi realizat Pendulul lui Foucault. Acest dispozitiv a fost folosit în 1851 de fizicianul Leon Foucault pentru a demonstra cã Pãmîntul se învîrte în jurul axei sale. Cu ajutorul unei ghiulele de tun de 28 kg, suspendate de o sîrmã de otel lungã de 67 m, francezul si-a demonstrat teoria. Ulterior, dispozitivul care îi poartã numele a ajuns operã de artã. În sediul ONU, spre exemplu, este un pendul aurit de vreo 80 kg suspendat de o sîrmã de 22 m lungime. Mai este unul în catedrala Sf. Isaakie din Petersburg, care are 98 m lungime. Cetãteanul venit în audientã la primar ar fi vrut unul si la Piatra Neamt. De vîrstã mijlocie, omul le-a pãrut angajatilor primãriei mai mult speriat de anii de pensie decît preocupat de atractiile turistice ale orasului. I-au acceptat însã oferta de servicii cu care a venit, dar, dupã ce i-au cerut sã astearnã într-un memoriu totul, nu l-au mai vãzut la ochi.

Comunistii n-au murit

Un venerabil domn la vreo 80 de ani s-a prezentat la primĂŁrie cu cerere de retrocedare. Cum nu i s-a putut restitui terenul ĂŽn naturĂŁ, a primit ĂŽn compensare, conform legii. S-a declarat multumit, a semnat, dar satisfactia l-a tinut pĂŽnĂŁ a vĂŁzut pĂŁmĂŽntul primit. S-a ĂŽntors la primĂŁrie supĂŁrat pentru cĂŁ aflase ĂŽntre timp cĂŁ pe strada Privighetorii existĂŁ douĂŁ loturi generoase si cĂŁ el le vrea pe acelea. Motivatia sa a fost absolut dementialĂŁ: „Altfel cele douĂŁ terenuri libere vor fi retrocedate burjuiului de la care le-am luat eu cu comunistii mei. Eu am muncit pentru terenurile astea, el le-a mostenit. CĂŁ face parte din bogĂŁtanii pe care noi i-am hĂŁituit“. Numai de mame n-a zis nimic. Tot din seria „mici necazuri mari din epoca de aur“, lui Gheorghe Stefan i s-a propus sĂŁ gĂŁseascĂŁ un chirias pentru o casĂŁ. Chirias care sĂŁ fie usor de pĂŁcĂŁlit. Proprietara unei case ridicate pe teren concesionat de la municipalitate l-a rugat pe primar „sĂŁ ĂŽncalce legea pentru o bĂŁtrĂŽnĂŁ ca mine, cĂŁ eu nu mĂŁ supĂŁr“. PĂŽnĂŁ anul acesta, cei care aveau locuinte proprietate construite pe teren concesionat plĂŁteau cĂŽtiva lei taxĂŁ de concesiune anual. Din 2007, taxa nu mai este modicĂŁ, ci se calculeazĂŁ la valoarea realĂŁ a terenului. ÎnsĂŁ proprietarii constructiilor au posibilitatea de a-si cumpĂŁra terenul de sub casĂŁ. Femeia asta n-a vrut. Pentru cĂŁ a fost o datĂŁ pĂŁcĂŁlitĂŁ de cea care i-a vĂŽndut casa, voia la rĂŽndul ei sĂŁ pĂŁcĂŁleascĂŁ pe altcineva, s-o scape si de casĂŁ si de terenul concesionat. Solutia, din punctul sĂŁu de vedere, era una singurĂŁ: primarul sĂŁ ĂŽi bage pe cineva ĂŽn casĂŁ, ea sĂŁ-l pĂŁcĂŁleascĂŁ sĂŁ cumpere casa si contractul de concesiune si dupĂŁ-aceea... cu Dumnezeu ĂŽnainte. CĂŽnd i s-a explicat cĂŁ primarul nu poate face asa, femeia a replicat cu nonsalantĂŁ cĂŁ poate, cĂŁ ĂŽi dĂŁ ea voie primarului.

Teoria conspiratiei, mereu la modĂŁ

Un grup de pietreni pensionari, locatari ai cĂŽtorva blocuri din centrul orasului, au suferit o perioadĂŁ din cauza „ostracizĂŁrii“ la care i-a supus municipalitatea. Oamenii au vĂŁzut cĂŁ se pun pavele la o scarĂŁ, dar la scara lor nu. Prin urmare, au desemnat ca emisar o doamnĂŁ ĂŽn adevĂŁratul sens al cuvĂŽntului, care s-a prezentat la primĂŁrie reclamĂŽnd cu amĂŁrĂŁciune cĂŁ ei, cei bĂŁtrĂŽni, sĂŽnt marginalizati la pavele, borduri si bĂŁnci noi. „Stim noi cĂŁ nu s-au pus la scara noastrĂŁ ca sĂŁ fim pedepsiti. Vor sĂŁ nu putem iesi afarĂŁ, sĂŁ nu putem sta pe bancĂŁ, la aer“, se plĂŽngea doamna ĂŽn cauzĂŁ. De fapt, la ĂŽnceperea lucrĂŁrilor, muncitorii au constatat cĂŁ ĂŽn fata intrĂŁrii ĂŽn bloc fusese un copac. DupĂŁ ce acesta a cĂŁzut peste o masinĂŁ, a rĂŁmas ĂŽn urmĂŁ rĂŁdĂŁcina, lĂŁtitĂŁ pe vreo trei metri pĂŁtrati. A fost nevoie de ideile unui arhitect peisagist, care a reusit sĂŁ ĂŽnglobeze cioata ĂŽn decor, iar ĂŽn trei sĂŁptĂŁmĂŽni si scara cu pricina a beneficiat de infuzia corespunzĂŁtoare de pavele si bĂŁnci noi. Doamna reclamantĂŁ ĂŽnsĂŁ nu s-a lĂŁsat convinsĂŁ nici pĂŽnĂŁ ĂŽn ziua de azi cĂŁ nu vrea nimeni sĂŁ-i marginalizeze sau sĂŁ-i ostracizeze pe pensionari. ContinuĂŁ sĂŁ analizeze aspectul si sĂŁ gĂŁseascĂŁ trupa de conspiratori.