 FMI a rupt-o cu România
• acordul dintre FMI ºi România a încetat • „proiectul de buget pentru anul 2006 este nerealist, ceea ce face probabil ca deficitul bugetar sã fie cu mult mai mare decît maxima acceptatã de FMI“, se aratã într-un comunicat • oamenii de afaceri ºi sindicaliºtii cred cã ruperea relaþiilor cu FMI este pozitivã • Acordul încheiat de România cu Fondul Monetar Internaþional (FMI) în 2004 a încetat, a declarat, luni, negociatorul-ºef al Fondului în relaþia cu România, Emmanuel van der Mensbrugghe.
ÃŽntr-un comunicat oficial al FMI se spune cã instituþia „recunoaºte cã autoritãþile române au sarcina dificilã de a alcãtui un buget cumpãtat“, dar - susþine comunicatul FMI - „proiectul de buget pentru anul 2006 este nerealist, ceea ce face probabil ca deficitul bugetar sã fie cu mult mai mare decît maxima acceptatã de FMI de 0,5% din PIB“.
Emmanuel van der Mensbrugghe a declarat la Bucureºti cã se aºteaptã ca deficitul bugetar al României sã fie de 1% în 2006.
România îºi neglijeazã interesele economice pe termen mediu
Delegaþia FMI considerã cã politicile economice ale autoritãþilor de la Bucureºti sînt axate pe obiective pe termene prea scurte. Acordul României cu FMI a fost semnat în septembrie 2004. Acordul era de tip stand-by preventiv ºi dãdea posibilitatea României sã împrumute bani de la FMI în caz de nevoie. Delegaþia FMI a ajuns la concluzia cã România îºi neglijeazã interesele economice pe termen mediu. ªeful Delegaþiei FMI în România, Emmanuel van der Mensbrugghe a declarat: „Economia continuã sã se supraîncãlzeascã. Cererea de bunuri ºi servicii în România depãºeºte cu mult oferta. Aceastã cerere în continuã creºtere duce ca diferenþa dintre importuri ºi exporturi sã creascã ºi creeazã presiuni inflaþioniste. ÃŽn opinia noastrã, politicile economice actuale nu vor putea gestiona situaþia“.
Încetarea acordului cu România este legatã ºi de faptul cã, dupã mai multe runde de discuþii, delegaþia FMI a ajuns la concluzia cã Guvernul are aºteptãri nerealiste.
„Considerãm cã proiectul de buget este nerealist. Acesta propune un deficit bugetar de 0,5 la sutã din PIB. Noi credem cã deficitul va fi mai mare, din mai multe motive. ÃŽn primul rînd, veniturile sînt în mod clar supraestimate. La capitolul cheltuieli, bugetul prevede o scãdere a acestora cu 0,5 la sutã din PIB pentru bunuri ºi servicii. Avînd în vedere presiunile la care a fost ºi este supus Guvernul, credem cã aceste cheltuieli nu vor putea fi reduse“.
Reprezentanþii FMI mai spun cã întãrirea leului ºi încetinirea scãderii inflaþiei fac ca economia României sã piardã din competitivitatea comparativã. Aceasta înseamnã cã nu va face faþã integrãrii în Uniunea Europeanã. Dupã ce a reuºit scãderea inflaþiei sub 10 la sutã, România ar trebui sã-ºi încetineascã ºi ritmul de creºtere a salariilor din sectorul bugetar. „Pe parcursul ultimelor 12 luni au avut loc 4 creºteri salariale. ÃŽn noiembrie 2004, decembrie 2004, ianuarie 2005 ºi recent în octombrie 2005. Creºterea cumulatã a salariilor în ultimul an este de 50 la sutã. Nu poþi reduce inflaþia cu acest mod de a creºte salariile“, a spus ºeful delegaþiei FMI, Emmanuel van der Mensbrugghe.
Acordul cu FMI nu prevedea împrumutarea unor sume României decît în situaþii excepþionale. La acest capitol, a spus ºeful delegaþiei FMI, România nu pierde nimic. ÃŽnsã încetarea acordului ar putea reduce ratingul de þarã acordat României ºi în acest fel scãderea încrederii investitorilor. „Nu este în interesul nostru acest lucru“, a mai adãugat ºeful delegaþie FMI, Emmanuel van der Mensbrugghe, „dar avem obligaþia faþã de comunitatea economicã internaþionalã sã dãm o imagine corectã a situaþiei din România“.
Ministerul de Finanþe are o explicaþie
ÃŽn replicã, un comunicat de la Ministerul de Finanþe explicã: „Guvernul se concentreazã pe elaborarea unui set de mãsuri fiscale pe termen mediu, care este de preferat cîºtigurilor imediate de venituri bugetare care ar putea fi generate de creºterea unor impozite. Pe termen mediu, Guvernul va aborda problemele structurale pe partea veniturilor bugetare, astfel încît veniturile (ca pondere în PIB) sã poatã asigura un nivel al cheltuielilor apropiat de cel din þãrile UE. Chiar dacã în prezent, atît veniturile, cît ºi cheltuielile bugetare în România se situeazã la niveluri mult inferioare celor din þãrile UE, România înregistreazã deficite bugetare mult inferioare celor din aceste þãri, iar ponderea datoriei publice în PIB este mult sub nivelul din UE“.
Oamenii de afaceri ºi sindicaliºtii se bucurã
Atît reprezentanþii oamenilor de afaceri, cît ºi cei ai sindicatelor sînt de acord: încetarea acordului cu Fondul Monetar Internaþional este pozitivã. Reprezentantul Asociaþiei Oamenilor de Afaceri din România, Florin Pogonaru, spune cã nevoia de FMI a corespuns unei perioade de tranziþie, în care stabilitatea economicã era sub semnul întrebãrii, care acum pare sã fi fost depãºitã. „Din punct de vedere al creºterii economice, impunerea unor scheme extrem de rigide este în acest moment în defavoarea României. Pe de altã parte, interpretãm renunþarea la acord ca o asumare de cãtre guvern a regulilor economiei de piaþã ºi creºterii echilibrate“, a declarat la BBC Florin Pogonaru.
Existenþa unui acord cu FMI însemna ºi o garanþie pentru exterior cã mediul de afaceri evolueazã pe linia principiilor pieþei libere. ÃŽncetarea acordului nu va avea însã nici o influenþã asupra percepþiei externe, crede primvicepreºedintele patronatului UGIR, ªtefan Varfalvi. „România este în stare de preaderare la Uninea Europeanã, economia este analizatã continuu. Nu FMI trebuie sã ne monitorizeze, iar efectul sãu era unul de liniºtire a investitorilor strãini în care România nu era în stare de preaderare la UE“.
Ori de cîte ori era nevoie, guvernele se ascundeau dupã acordul cu FMI pentru a-ºi salva imaginea în cazul în care era vorba de mãsuri nepopulare. Nu întîmplãtor, FMI a fost privit de sindicate drept o piedicã în calea satisfacerii revendicãrilor de naturã socialã. Preºedintele Confederaþiei Cartel Alfa este de pãrere cã restricþiile impuse prin acest acord - ºi anume un deficit bugetar extrem de redus ºi îngheþarea salariilor din sectorul bugetar - depãºesc cadrul politicii preventive pe care FMI ar fi trebuit sã o ducã.
Bogdan Hossu a spus ca discuþiile purtate, luni, cu ministrul finanþelor ºi cu cel al muncii anunþã o posibilã deblocare a relaþiilor aproape îngheþate dintre sindicate ºi guvern, pe tema majorãrii salariului minim pe economie ºi a bugetului educaþiei. Liderul Cartelului Alfa nu a spus dacã acest lucru poate fi pus sau nu în legãturã cu ruperea acordului cu FMI.
|
Autentificare
