Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Aprilie 2006
LMMJVSD
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 4 Aprilie 2006
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
O viaþã dedicatã modelãrii aurului

O via�� dedicat� model�rii aurului

• Petre Munteanu „modeleaz�“ aurul de 46 de ani • �n anii '60, prelucra p�n� la dou� kilograme de aur anual • pe me�terul bijutier �l caut� �i acum evreii pleca�i �n str�in�tate, care-i s�nt clien�i de aproape jum�tate de secol • „podoabele din magazine s�nt proaste, f�cute la ma�in�, nu s�nt pentru oamenii cu gusturi alese“, sus�ine bijutierul •

A f�cut mii de podoabe care au fost �i �nc� mai s�nt purtate de doamne �i domni�oare, fie ele femei simple, ori personalit��i, a f�cut bijuterii �i pentru b�rba�i, a realizat inele de logodn�, ori verighete, a r�spuns celor mai dificile cerin�e din partea clien�ilor, a m�nuit pietre pre�ioase, a montat diamante, iar acum a ajuns s� fac� mici repara�ii, ori s� lipeasc� bijuteriile pe care le cump�r� lumea din comer�. „Meseria de bijutier este pe care de dispari�ie. Ce facem noi acum nu se mai cheam� c� facem bijuterii, ci lipituri la bijuteriile de la turci �i de unde or mai fi aduse. Bunul gust �i lucrul f�cut manual nu mai conteaz� �n vremurile noastre. S-au dus timpurile �n care munceam s�pt�m�ni la r�nd ca s� fac o bijuterie pe care un b�rbat s� i-o dea iubitei lui. Acum, b�rbatul �i cump�r� femeii inelul din magazin �i logodna, ori c�s�toria s�nt rezolvate“, a spus Petric� Munteanu, cel mai b�tr�n bijutier din Neam� �i, probabil, din �ar�.
Petre Munteanu este bijutierul pietrenilor de 37 de ani �i le-a fost model tuturor bresla�ilor din Piatra Neam� �i Ia�i. Acum, tr�ie�te dintr-o pensie modest� �i din ce c�tig� de pe urma lipiturilor de podoabe din aur �i argint. De lucrat, nu mai lucreaz� lumea la el, pentru c� vitrinele magazinelor s�nt pline de bijuterii, care mai de care mai ar�toase. A�a c� nu i-a mai r�mas dec�t s� fac� mici repara�ii, iar c�tigul este pe m�sur�.
L-am g�sit pe nea Petric� �n c�m�ru�a sa, cu destina�ie de atelier, situat� �n centrul ora�ului, �ntr-o diminea�� rece de martie. Era aproape ora zece �i nimeni nu-i trecuse pragul. „S�nt zile �n care nu intr� nici un client aici. Oamenii nu-�i mai fac bijuterii la meseria�, merg la magazin �i le cump�r� gata f�cute. Noi n-am mai r�mas dec�t cu mici lucr�ri, lipim, repar�m, rar mai facem ceva de la zero“, a spus Petre Munteanu.

Un me�te�ug al sufletului
Petre Munteanu are 75 de ani �i de 37 de ani locuie�te �n municipiul Piatra Neam�. De modelat �n aur s-a apucat de prin 1960, f�r� a avea vreo �coal� �n domeniu. Conform actelor de studii, nea Petric� este ajutor de �nalt� precizie �i a lucrat �n Uzina de Tramvaie, �n Ia�i. Apoi, a activat �n cinematografie, dar �i ca mecanic tipograf. Din anul 1960, s-a angajat ca bijutier �n cadrul Coopera�iei Ia�i, iar dup� �apte ani s-a mutat �n Piatra Neam�. κi aminte�te cu emo�ie de cum l-a prins farmecul de a modela aurul. �i de primele bijuterii pe care le-a me�te�ugit, �i de inelul la care a muncit mult� vreme pentru a i-l d�rui celei dragi, care avea s�-i devin� so�ie. „N-am avut timp de iubite, a�a c� nu pot spune c� multe bijuterii f�cute de mine au ajuns pe degetele celor ce mi-au fost dragi. I-am f�cut so�iei multe bijuterii �i acum �i fac fiicei mele, care poart� doar podoabe lucrate manual, de mine. �mi amintesc c� aveam 18 sau 19 ani, lucram ca ucenic la Uzina de Tramvaie din Ia�i �i am mers la un film �n care ap�rea un bijutier. Acesta realiza podoabe pentru contese, pe baz� de comand� de la cavaleri. El se �ndr�gostea de fiecare bijuterie creat� �i, c�nd venea cavalerul s� o ridice, �i lua banii �i apoi �l urm�rea pe traseu. κi punea o masc� pe fa��, �l ataca �i �i fura bijuteria. Apoi, o ascundea pe fundul m�rii �i o admira acolo, �n ad�ncuri. A�a am �nceput eu s� fiu atras de aceast� meserie. Am v�zut prea pu�in, la ni�te evrei, cum se lucreaz� �n aur �i argint. M-am autoperfec�ionat �i am pus suflet �n tot ce am realizat. Nu este u�or s� lucrezi ca bijutier �i dac� nu a� fi fost pasionat, dac� nu mi-ar fi pl�cut frumosul, nu a� fi rezistat �n acest domeniu. Nu �tiu s� mai existe �n �ar� un bijutier �n v�rst� de 75 de ani care s� lucreze zi de zi“, a povestit Petre Munteanu.

„Evreii aveau foarte mult aur �i nu lucrau inele sub zece grame“
�ntre anii '60 �i '68, nea Petric� prelucra anual circa dou� kilograme de aur. Apoi, dup� plecarea evreilor din �ar�, media a sc�zut la circa 600-700 de grame anual. „Ce vremuri... �mi amintesc c� evreii aveau foarte mult aur �i nu lucrau inele sub zece grame. �i verighetele lor erau peste zece grame bucata. A�a erau gusturile lor: inele mari, ar�toase, filigranate, cu pietre pre�ioase. Am montat pentru ei diamante, rubine, safire, aveau �i au �i acum mo�teniri extrem de valoroase. C�nd lucram la coopera�ie, mie �mi revenea cam 10-12% din valoarea muncii, restul mergea la stat. Cu toate c� aveam tot timpul mult de lucru, n-am c�tigat niciodat� foarte bine. M� g�ndesc c�, dac� venea revolu�ia cu m�car zece ani mai devreme, acum tr�iam pe alt picior. A� fi fost mai t�n�r �i a� fi avut alte �anse �i perspective ca s�-mi fac traiul mai u�or. A�a, m� chinui s� scot un ban ca s� �ndulcesc traiul meu �i al so�iei. Dup� 47 de ani de munc�, am o pensie de 4,6 milioane de lei pe lun�. So�ia a luat, cu o zi �n urm�, pensia de trei milioane �i jum�tate �i am dus banii direct la asocia�ie, ca s� pl�tim �ntre�inerea pe o lun�. Din ce fac eu aici nu iese mare lucru. Ar trebui s� c�tig 700.000 - 800.000 de lei pe zi ca s� pl�tesc cheltuielile lunare pe acest spa�iu �i s� �mi r�m�n� �i mie ceva. Dar, cum s�nt zile �n care nu �ncasez nimic, profitul este vai de el“. �i, ca �i cum l-ar fi auzit, �n timp ce se pl�ngea de cheltuielile mari pentru spa�iul pe care �l ocup�, a �i ap�rut proprietarul �nc�perii care i-a amintit c� are de pl�tit datoriile la �nc�lzire, c� trebuie s� achite chiria, curentul electric... „Pentru ace�ti �apte elemen�i din atelier, c�ldura a venit �ntr-o lun� c�t anul trecut pe patru-cinci. Trebuie s� dau trei milioane de lei, jum�tatea mea la chirie, plus utilit��ile, �i a�a se duc banii. Dar, s�n�tos s� fiu...“ �i discu�ia a fost �ntrerupt� de apari�ia unei cliente de la Vaduri, o t�n�r� cu m�inile muncite �i papucii scof�lci�i. A �ntrebat timid c�t cost� s�-i lipeasc� o verighet� rupt� �n dou� locuri. Nea Petric� s-a uitat la ea �i a cobor�t pre�ul, de la 70.000 la 50.000 de lei pe lipitur�. Femeia a scos dintr-o batist� bo�it� buc��ile de aur �i i le-a �ntins me�terului. Apoi, l-a �ntrebat dac� nu i-o lipe�te �i pe a so�ului ei, rupt� �ntr-un loc. „Da�i-mi s� v�d ce ave�i. Of, asta-i marfa f�cut� la ma�in�. Uita�i-v� c�t s�nt de sub�iri �i de prost realizate. Se �ndoaie la cea mai mic� presiune �i se rup foarte u�or. Acu', dac� am zis c�-i 50.000 de lei lipitura, r�m�ne acela�i pre� �i la verigheta so�ului. Veni�i peste o or�“, i-a spus femeii. Aceasta n-a apucat bine s� ias� pe u�� �i b�tr�nul me�ter s-a apucat de treab�. Le-a examinat la lup�, le-a uns cu solu�iile pe care le avea preg�tite, le-a �nc�lzit la flac�r�, le-a lipit, le-a trecut prin alte lichide, iar, la final, le-a polizat pentru a nu r�m�ne cu marginile zdren�uite. �n timp ce �ncerca s� repare inelul b�rb�tesc, acesta a mai cedat �ntr-un loc �i a trebuit s� munceasc� de dou� ori. Dar, nu s-a pl�ns prea mult c� avea s� �ncaseze bani pe o singur� lipitur�, �n loc de dou�. „De c�te ori am lucrat pe gratis... Mai las din pre�, mai fac reduceri, �ncerc s� fie toat� lumea mul�umit�. Cred c�, pentru c� am avut grij� s�-mi mul�umesc clien�ii, �i �n ziua de ast�zi m� caut� evrei pleca�i din �ar� �n '68. Tot timpul vin la mine, la atelier, c�nd ajung �n vacan��, �n Piatra Neam�. Ast�-var�, a venit un evreu care a vrut s�-i realizez un pandantiv, greu de peste 22 de grame, din aur. A vrut o panter� �n relief �i, pentru c� voiam s� ias� irepro�abil, am cump�rat o carte cu animale �i am c�utat ca pantera s� fie astfel pozi�ionat� �nc�t s� o pot realiza c�t mai bine. �mi amintesc c� �i-a pus acel pandantiv la un lan� care avea peste 50 de grame. Fiec�rei bijuterii, �nainte de a o realiza, i-am f�cut o schem�. De obicei, c�nd fac ceva, este crea�ia mea integral�, dar asta nu �nseamn� c� nu am lucrat �i dup� comanda clientului“.

Creuzetul, penseta, focul �i d�l�ile, cei mai buni prieteni
Lovitura cea mai grea dat� bijutierilor a venit dup� decembrie '89, c�nd oamenii au avut posibilitatea s� �i cumpere direct din magazine orice podoab� �i-au dorit, sau au adus aur de peste hotare. „Foarte rar mai lucr�m aurul. Acum, am r�mas doar cu repara�iile. Toat� via�a mea am lucrat numai manual �i, uneori, ca s� fac o bijuterie de la un cap�t la altul, lucram �i s�pt�m�ni la r�nd“. Apoi, �i-a scos ochelarii, descoperindu-�i ochii obosi�i. Atunci am aflat c� ochelarii me�terului bijutier erau, de fapt, lupele cu dioptrii foarte mari, cu ajutorul c�rora �i-a f�cut meseria de-o via��. „Crede�i c� s�nt ochelari, pentru c� a�a par, dar s�nt lupe. Pentru c� s�nt foarte puternice, nu le pot folosi mai mult de �ase ore pe zi. Pe l�ng� acestea, mai folosesc �i ochelarii cu dioptrii plus 3,5 �i este foarte obositor. Regret nespus de mult c� nimeni din familia mea nu mi-a mo�tenit pasiunea. Odat� cu mine, va disp�rea bijuteritul din familie. Prieteni, de-a lungul acestei cariere, mi-au fost creuzetul, penseta, focul �i d�l�ile speciale pentru gravuri. F�r� aceste scule, nu a� fi reu�it s� fac nimic. S�nt m�ndru c� am realizat cu mare migal� mii �i mii de podoabe care au �nfrumuse�at m�inile �i g�turile femeilor. Pe l�ng� bijuterii, realizez �i gravuri pe diferite obiecte, pe cupe, potiruri. Oricare ar fi timpurile �i moda, r�m�n la ideea mea c� podoabele din magazine s�nt proaste, s�nt f�cute la ma�in�, nu-s pentru oamenii cu gusturi alese. Lucrurile cu bun gust s�nt cele f�cute manual, iar nu cele f�cute pe band� rulant�, la ma�in�“.
De-a lungul carierei sale, nea Petric� a avut ocazia s� monteze un briliant de trei karate, piatr� pe care o consider� ca fiind cea mai pre�ioas� dintre toate pe care le-a folosit, �n cei 46 de ani.
Am plecat din atelierul lui nea Petric�, l�s�ndu-l cu c��iva clien�i care voiau s� lipeasc� un lan� de aur �i dou� br���ri de argint. Adic�, poate mai �ncasa vreo 150.000 de lei. Dar, femeia care voia s�-�i lipeasc� lan�ul nu era de acord s� dea cei 70.000 de lei solicita�i. Se apropia ora �nchiderii, iar me�terul bijutier mai �ncheia o zi de munc� �n care c�tigase p�n� �n 250.000-300.000 de lei, bani din care trebuia s� pe chirie, utilit��i �i cota la stat.

Articol afisat de 4470 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Simona ��RN�)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective