 Premiu pentru Muzeul Cucuteni de la Piatra Neamþ
• directorul Complexului Muzeal Neamþ a primit premiul „Iulian Antonescu“ pentru organizarea primului muzeu Cucuteni din România • premiul a fost înmînat în cadrul Galei premiilor Ministerului Culturii ºi Cultelor pentru Patrimoniu Cultural Naþional pe anul 2005 • Proiectul „Primul muzeu Cucuteni din România“, coordonat de Gheorghe Dumitroaia, directorul Complexului Muzeal Neamþ, a primit, la sfîrºitul sãptãmînii trecute, premiul „Iulian Antonescu“ la categoria management în domeniul patrimoniului cultural, în cadrul Galei premiilor Ministerului Culturii ºi Cultelor pentru Patrimoniu Cultural Naþional pe anul 2005. Premiul a fost înmînat directorului Gheorghe Dumitroaia de ministrul culturii ºi cultelor, Adrian Iorgulescu, vineri dupã-amiazã, în cadrul unei ceremonii speciale organizate în sala Auditorium a Muzeului Naþional de Artã a României.
Unul dintre cele mai importante muzee din þarã
Recunoaºterea importanþei deosebite a realizãrilor de la Complexul Muzeal Neamþ vine într-un moment dificil, cînd existã discuþii referitoare la evacuarea Muzeului de Istorie ºi Arheologie Piatra Neamþ, pentru a i se da altã destinaþie. „Premiul a fost acordat pentru organizarea primului muzeu Cucuteni din România, un proiect care, dupã opinia specialiºtilor, a fost dintre cele mai importante pentru anul 2005, atît pentru valoarea exponatelor, cît ºi pentru realizarea deosebitã a acestui muzeu. Particularitãþile deosebite ale muzeului þin de cadrul arhitectonic deosebit de generos, dar ºi de modalitãþile muzeo-tehnice folosite de organizatori în scopul valorificãrii depline a importantelor capodopere.
Muzeul Cucuteni este de datã recentã, s-a deschis anul trecut de Zilele Oraºului ºi reprezintã, cred, un moment cu totul aparte în valorificarea patrimoniului preistoric al României, în general, ºi un moment deosebit pentru muzeografia nemþeanã ºi cultura acestui judeþ.
ÃŽncã din 1948, muzeul din Piatra Neamþ era considerat de cãtre un mare arheolog al acestei þãri, profesorul universitar, membru al Academiei Române Radu Vulpe, ca unul dintre cele mai importante muzee din România. Spunea, la vremea respectivã, academicianul Radu Vulpe cã nicãieri nu se poate studia mai bine numeroasele ºi complicatele probleme ale complexului de civilizaþii Cucuteni. Totul a fost posibil prin vestigiile deosebite care au fost scoase la ivealã de cãtre preotul Constantin Matasã ºi de cãtre colaboratorii acestuia, oameni deosebiþi de importanþi pentru arheologia româneascã de la Bucureºti ºi Iaºi, ºi de cãtre urmaºi pãrintelui Constantin Matasã. De mai bine de 10 ani, la Piatra Neamþ funcþioneazã Centrul Internaþional de Cercetare a Culturii Cucuteni. Noi înºine, din 1990 încoace, am încercat sã valorificãm pe deplin patrimoniul existent în muzeu, am refãcut expoziþia de bazã, am publicat 14 volume în acest domeniu, evident împreunã cu colaboratorii noºtri din þarã care au activat ani buni în judeþul Neamþ ºi nu numai. Am organizat mai multe expoziþii naþionale ºi o expoziþie internaþionalã, în 1997, unicã pînã în acest moment“, a declarat Gheorghe Dumitroaia.
Tezaurul de la Piatra Neamþ
Inaugurat în vara anului 2005, „Muzeul de artã eneoliticã Cucuteni“, unicat în Europa, a atras pînã acum mii de vizitatori, atît din þarã, cît ºi din strãinãtate. El este amenajat în corpul B al Muzeului de Istorie ºi Arheologie Piatra Neamþ, cu sediul în str. ªtefan cel Mare nr. 3 (fosta filialã Neamþ a Bãncii Naþionale a României), cuprinde douã sãli (parter ºi primul nivel), ºi prezintã în jur de 300 de piese din cadrul Culturilor Precucuteni - Cucuteni incluse în categoria „tezaur“ a patrimoniului cultural naþional. Sala de la parter expune artã decorativã aplicatã pe vase, iar cea de la etaj prezintã artã figurativã - plasticã antropomorfã ºi zoomorfã, din toate fazele de dezvoltare a Culturilor Precucuteni-Cucuteni. Materialele arheologice aparþinînd culturii Cucuteni fascineazã de peste un secol lumea ºtiinþificã. Cultura Cucuteni, ultima mare culturã cu ceramicã pictatã din Europa, se întinde între cca. 3700-2500 î.C., cuprinzînd trei faze de evolutie: Cucuteni A, A-B ºi B, fiecare cu mai multe etape. Purtãtorii acestei culturi, mai mult ca sigur protourbane, aveau locuinþe destul de mari, cu platforme din lemn, cu vetre interioare, ºi se ocupau, pe lîngã vînãtoare ºi cules, cu agricultura ºi cu mesteºuguri casnice (þesut, olãrit, confecþionare de unelte). ÃŽmbinînd diverse moºteniri (fondul local precucutenian, influenþe sudice din cultura Gumelniþa ºi estice din cultura Petreºti), comunitãþile cucuteniene au dezvoltat o civilizaþie care poate sta cu cinste alãturi de cele mai strãlucite manifestãri ale perioadei eneolitice din Asia Anterioarã. Elementul caracteristic al acestei culturi îl constituie ceramica pictatã tricrom (alb, roºu ºi negru), care dovedeºte un desãvîrºit simþ al culorii ºi al formelor.
Cucutenienii par sã fi fost, în general, oameni paºnici, deºi prezenþa lor în aºezãri situate pe înãlþimi protejate prin pante abrupte ºi ºanþuri de apãrare dovedesc fie existenþa unor ciocniri puternice între comunitãþile vecine, fie faptul cã se pregãteau pentru a preîntîmpina atacul unor populaþii venite de la distanþã. Atacurile s-au intensificat spre faza finalã, cînd în zona ocupatã de cucutenieni au pãtruns triburi de stepã venite dintr-o zonã mai îndepãrtatã - zona esticã - cu un alt mod de viaþã ºi care au contribuit, pînã la urmã, la dispariþia culturii Cucuteni.
|
Autentificare
