Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri Mai 2006
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Monitorul Neamt
 Judetul Neamt
 rochii.ro
 fantastic.ro
 sarcasm.ro
 helen.ro
 cojoc.ro
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 22 Mai 2006
Tipăreste articolul - Varianta pentru imprimantă Trimite acest articol unui prieten  prin email
Regal al meșterilor populari, la Piatra Neamț

Regal al meșterilor populari, la Piatra Neamț

• meșteri populari din țară și din Republica Moldova i-au încîntat, în week-end, pe pietreni

Zeci de creatori de artă populară din Suceava, Iași, Neamț, Harghita, Argeș, Vîlcea, Dîmbovița, Republica Moldova și-au dat întîlnire, în acest week-end, la Piatra Neamț, la prima ediție a „Tîrgului Meșterilor Populari“, amenajat pe esplanada din fața Turnului lui Ștefan cel Mare. Pe tarabe, felurite valori: icoane, ceramică, figurine din lemn, măști populare, ouă încondeiate, catrințe și ii cusute cu motive populare, căciuli, cojoace, ba chiar și personaje de-ale lui Creangă, boțuri de lut trezite din poveștile copilăriei. Din Suceava au venit, bunăoară, artiști care au învățat meșteșugul încondeierii ouălor de la bunii lor.
„Fac ouă încondeiate de foarte mult timp. Mama știa să le facă așa și, de pe la 6-7 ani, am început și eu să lucrez pe lîngă dînsa, pînă am ajuns la faza de a ști lucra bine. Se aleg ouăle cu coaja mai albă, mai netedă, se scoate conținutul, se spală și se usucă. Cînd coaja este uscată, oul este pregătit pentru a fi încondeiat. Se lucrează cu ceară curată de albine și, cu un condei care se numește chișiță, se aplică modelul - modele vechi, ca «frunză de stejar», «brăduțul», «coarnele berbecului», «fierul plugului», «steluța», «cărarea rătăcită», și multe motive naționale pe care le copiem de pe cămăși și năframe“, a povestit creatoarea populară Aurica Aneci, din satul Paltinu, comuna Vatra Moldoviței, județul Suceava. Tot din Suceava au ajuns la Piatra Neamț catrințe, ii, cămăși bărbătești, brîie, prosoape ș.a., din pînză făcută în casă, țesută la război, de Veronica Hojbotă de la Mănăstirea Humorului. Din Vîlcea, au venit meșterii ceramiști, cu vestita lor ceramică de Horezu.
„Am adus la prima ediție a «Tîrgului Meșterilor Populari» ceramică de Horezu. Ceramica se arde în cuptoare pe lemne, așa cum se lucra odată, și se decorează manual, cu cornul de vită care are în vîrf o țiplă, o pană de gîscă, și cu gaița. O farfurie, oricît de mare, se împodobește în cel mult zece minute, că, dacă nu se decorează imediat, se usucă culoarea. Motivele pe care le aplicăm sînt, în mare măsură, motivele vechi ale Horezului - «cocoșul», «peștii», «șarpele», «motivul strugurelui», dar și unele mai noi - «spicul de grîu», «coada de păun». Se lucrează în totalitate manual, n-am schimbat nimic din tradiția Horezului“, a precizat Laurențiu Pietraru din vestita zonă vîlceană.

„Credința mea este că toate acestea vor pieri“
La tîrg au participat și soții Popa, din Tîrpești, aducînd măști și figurine din lemn și piatră. „Meșteșugurile se mai mențin, în momentul de față, nu datorită presiunii, ci rugăminților pe care le fac autoritățile și a chemărilor la anumite tîrguri și la anumite expoziții. Iar eu am parcă puțină presimțire că aceste lucruri au să slăbească și au să se piardă cu timpul. Asta este credința mea, că vor pieri, așa cum au pierit toate obiceiurile. De Anul Nou umblau copiii cu uratul cîte două zile, pînă treceau pe la toate casele din sat. Veneau și flăcăii cu fanfare, cu țambale, cu cobze, cum era pe timpuri, să ure cîteva cuvinte. Erau obiceiuri multe, tare frumoase, și care au dispărut. Acum nu mai este nimic“, a povestit, cu multă nostalgie, Neculai Popa din Tîrpești.
Tîrgul Meșterilor Populari a fost organizat de Complexul Muzeal Județean Neamț și Primăria Municipiului Piatra Neamț, în colaborare cu Asociația Meșterilor Populari din Moldova și Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Neamț. Autoritățile încearcă să țină în viață frumosul de altădată. Și dacă prima ediție a Tîrgului Meșterilor Populari s-a dovedit cam firavă, autoritățile promit ediții noi, cu cît mai mulți invitați.
„Prima ediție a fost mai firavă, dar a fost frumos și toată lumea a fost mulțumită. S-au făcut cumpărături frumoase. Eu am venit sîmbătă și mi-am cumpărat oale pentru fiert sarmale și pentru lapte acru, dar am venit și duminică, să mai completez cu ceva lista cumpărăturilor. Noi vrem să permanentizăm această acțiune și să-i dăm mai multă amploare - să fie mai mulți producători, mai mulți meșteri populari care să-și aducă, la Piatra Neamț, creațiile“, a declarat, cu ochii după oale și farfurii de Horezu, Vasile Ouatu, viceprimar al municipiului Piatra Neamț.
FOTO: Meșterii populari din toată țara s-au adunat sub Turnul lui Ștefan

Articol afisat de 1416 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Domnica VASILIU)
Adaugă comentariul tău la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu există nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Premium UK domain names
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalĂŁ sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective