 „De foarte multe ori, CSAT ia decizii «cu uºile închise», dînd caracter de «secret» unor documente care chiar încalcã legile în vigoare“
• interviu realizat cu senatorul PNL de Neamþ, ªerban Strãtilã Reporter: Delegaþia permanentã a PNL s-a lãsat cu sancþiuni. Cum s-a ajuns la ele?
ªerban Strãtilã: Aceste sancþiuni, care nu sînt nicidecum cele mai aspre din Statutul PNL, nu constituie o surprizã nici pentru membrii PNL ºi nici pentru opinia publicã. Personal, consider cã
sancþiunile sînt întru totul motivate de acþiunile celor care le-au primit. Miniºtrii Ungureanu ºi Vlãdescu au devenit membri ai Guvernului la propunerea aceleiaºi conduceri a PNL, împotriva deciziei cãreia au votat în CSAT. Domniile lor puteau sã-ºi exprime punctele de vedere în interiorul PNL, iar dacã pe probleme fundamentale au divergenþe ireconciliabile cu actuala conducere a partidului, demisia le stã oricînd la îndemînã. Sînt convins cã astfel de atitudini nu ar fi fost tolerate în alte partide, dar Delegaþia permanentã a PNL a considerat cã acest avertisment este suficient pentru ca toþi cei sancþionaþi sã înþeleagã cã apartenenþa la o organizaþie politicã îþi creazã ºi obligaþii, nu numai drepturi.
Rep.: PNL s-a dat ºi la CSAT...
ª.S.: Respingerea propunerii PNL de retragere a trupelor din Irak a declanºat, în mod firesc, ºi anumite întrebãri în privinþa rolului ºi competenþei legale a instituþiei CSAT. Sînt întru totul de acord cu domnul Bogdan Olteanu care caracterizeazã CSAT drept o instituþie de inspiraþie sovieticã. ÃŽn sprijinul acestei afirmaþii aº aduce doar douã argumente. Nu consider normal ca orice dezbatere pe tema prezenþei sau retragerii trupelor româneºti din acþiuni militare externe sã se poarte în CSAT, cînd în aceastã problemã ar trebui sã decidã exclusiv Parlamentul, aºa cum este în þãrile democratice. ÃŽn al doilea rînd, de foarte multe ori, CSAT ia decizii «cu uºile închise», dînd caracter de «secret» unor documente care chiar încalcã legile în vigoare. Sã nu uitãm cã faimoasele proiecte privind siguranþa naþionalã au fost desecretizate de cãtre CSAT doar la reacþia vehementã a opiniei publice. Mã întreb ce fel de mentalitate, dacã nu una pur comunistã, a putut duce la secretizarea unor proiecte de lege? Din pãcate, o campanie de presã furibundã îndreptatã împotriva
iniþiativei PNL, de a se declanºa o dezbatere pe tema retragerii din Irak, a indus populaþiei ideea cã CSAT este un fel de «tãtuc» care vegheazã la binele naþiunii. Sînt convins cã timpul va da dreptate, în aceastã chestiune, domnului prim-ministru Tãriceanu, iar corul de acuzatori publici care a sãrit la comandã pentru a condamna cu «mînie proletarã» iniþiativa PNL va slãbi intensitatea tonului, odatã cu integrarea României în UE.
Rep.: Ce pãrere aveþi de reglementarea legalã care impune ca aleºii locali migratori sã-ºi declare apartenenþa politicã în interval de 45 de zile?
ª.S.: Deºi sînt un adversar ferm al traseismului politic, consider cã reglementarea legalã prin care un consilier judeþean, local sau un primar îºi pierde mandatul, în cazul trecerii la alt partid, nu este oportunã în momentul de faþã. Dupã cum ºtiþi, aceastã iniþiativã a fost puternic contestatã de cãtre cele mai reprezentative ONG-uri - dintre care pot enumera Pro -Democraþia ºi Transparency International - ºi chiar preºedintele Traian Bãsescu a trimis legea spre reexaminare în Parlament. Societatea civilã a venit ºi cu soluþii alternative, cum ar fi votul uninominal pentru consilieri sau extinderea situaþiilor, cînd se poate
declanºa referendumul pentru schimbarea primarilor.
Din pãcate, în loc sã se insiste pe strîngerea legãturii între cetãþeni ºi aleºi, aceºtia din urmã sînt ºi mai mult la discreþia unor decizii mai mult sau mai puþin corecte luate de conducerile partidelor din care fac parte. Dacã se dorea, într-adevãr, stoparea migraþiei politice pe aceastã cale, de ce nu s-a extins prevederea legalã ºi pentru parlamentari?
Din pãcate, colegii mei din Parlament nu au fost receptivi la observaþiile venite din partea societãþii civile ºi cred cã aceastã lege, combinatã cu noile prevederi din Legea 215 a administraþiei publice locale nu va duce decît la intrarea în derizoriu a instituþiei Consiliului Local.
Rep.: Va primi PNL Piatra Neamþ aleºii care vor dori sã vinã în partid ca urmare a acestei reglementãri?
ª.S.: Cred cã cine a dorit sã ni se alãture a fãcut acest lucru pînã acum. Nu avem în intenþie sã primim în PNL consilieri locali, judeþeni ºi primari doar pentru a ne lãuda cu numãrul lor. Decizia este, însã, a fiecãrei organizaþii locale a PNL, conducerea judeþeanã a partidului putînd doar sã valideze - sau nu - adeziunile respective. Ca ºi parlamentar reprezentînd judeþul Neamþ, nu am nici o reþinere în a colabora cu reprezentanþi ai autoritãþilor locale, indiferent din ce
partid fac parte.
|
Autentificare
