 Se umblã la pensii
• pensiile celor care au lucrat în anii 1951-1962 vor fi reevaluate • în perioada mentionatã, în cãrtile de muncã nu erau trecute salariile realizate • la recalculare, s-a luat drept referintã salariul minim pe economie • deoarece multi au fost nedreptãtiti, la nivel central se cautã alte variante • Dosarele pensionarilor nemteni, care care au lucrat înainte de 1962, vor fi reevaluate. Mãsura se impune deoarece, în perioada în care au fost în cîmpul muncii, pe cãrtile de muncã ale titularilor nu au fost trecute veniturile realizate. Timp de mai bine de 10 ani, între 1951 si 1962, cãrtile de muncã evidentiau doar locurile de muncã si functiile pe care le ocupau titularii. ÃŽn aceastã situatie, la procesul de recalculare a pensiilor, care a avut loc pe toatã durata anului trecut, persoanele în cauzã nu au putut face dovada veniturilor salariale din acei ani. La nivelul Ministerului Muncii si Casei Nationale de Pensii, s-a stabilit ca aceia care au lucrat în anii respectivi sã prezinte adeverinte cu veniturile realizate. Lipsa adeverintelor, cauzatã de lipsa arhivelor, a dus la o solutie unitarã, care s-a aplicat pentru toatã lumea, si anume luarea în calcul, pentru stabilirea pensiei, a salariului minim pe economie din acea vreme. Oricum, functionarii din casele judetene de pensii nu au avut alt reper, dar mare parte dintre actualii pensionari, care erau salariati în acei ani, au avut de pierdut, deoarece ei avuseserã venituri care depãseau minimul pe economie. ÃŽn întreaga tarã, potrivit datelor statistice, numãrul pensionarilor care ar putea beneficia de o potentiala crestere a pensiei ar fi de aproximativ trei milioane. „ÃŽncercãm sã finalizãm cît mai repede noua formulã de calcul pentru acesti oameni, dat fiind vîrsta înaintatã pe care o au, de peste 66 de ani. Numai cã trebuie reluate toate dosarele acestora si reevaluate potrivit noului algoritm, care va fi personalizat strict în conformitate cu vechimea, locul de muncã si functia pe care le-a avut fiecare“, a declarat, într-o conferintã de presã, presedintele Casei Nationale de Pensii si alte Drepturi de Asigurãri Sociale, Mihai Constantin Seitan. De la instaurarea comunismului în România si pînã în 1962, oficialii guvernamentali de atunci au tinut secret venitul realizat de fiecare om al muncii. Asta pentru ca oamenii de rînd sã nu mai stie cît cîstigã activistii. ÃŽncrederea în cît evalua si plãtea statul pentru o lunã de muncã era ca si literã de lege, iar, de multe ori, statele de platã întocmite de contabili nici nu mai erau date la semnat cãtre oamenii muncii. Abia din anul 1962, retributia sau salariul au început sã fie evidentiate în documentele contabile. Unul dintre motivele principale ale mentiunii drepturilor salariale pentru o lunã a fost tocmai deschiderea drepturilor de pensie pentru cei care au împlinit vîrsta de pensionare, în acei ani. Abia de atunci s-a trecut la evidentierea în cartea de muncã a veniturilor realizate, dar a rãmas în urmã o perioadã de 10 ani care, acum, îi dã înapoi pe actualii pensionari, care au lucrat la acea vreme cu zeci sau chiar sute de mii de lei. „Pentru cei care nu au reusit sã obtinã adeverinte cu veniturile realizate în perioada respectivã, s-a luat în calcul la recalculare pensiilor salariul minim pe economie. Este, totusi, o perioadã mare de timp, iar, în cele mai multe dintre cazuri, titularii au avut venituri mai mari si minimul pe economie nu a reflectat veniturile reale realizate. CNPAS cautã o altã modalitate prin care sã se evidentieze salarizarea persoanelor în cauzã“, a declarat Cezar Aanegroae, directorul Casei Judetene de Pensii Neamt. Momentan, este foarte greu de stabilit cam cîti pensionari nemteni erau în cîmpul muncii în perioada ‘51 -’62, dar oricum, numãrul lor nu este de neglijat.
|
Autentificare
