ZgĂŽrciti la cautiuni

• aceastĂŁ cale de formĂŁ de iesire de dupĂŁ gratii este foarte putin folositĂŁ • parte din cererile depuse nu au fost admise • recuzarea este cea mai folositĂŁ cale de a amĂŽna judecata •

Desi legea penalã româneascã permite inculpatilor aflati în stare de arest preventiv iesirea pe cautiune, aceasta este cea mai nefolositã cale de pãrãsire a arestului. Practica a relevat faptul cã, de la începutul anului, a fost un singur dosar în care inculpatii au uzat de acest drept. Printre cei care au încercat sã deschidã usa arestului cu bani sînt doi traficanti de persoane. La jumãtatea lunii trecute, au solicitat instantei de judecatã eliberarea pe cautiune Ioan Butnariu, de 36 de ani, si Mugurel Radu Bãlãu, de 33 de ani, ambii din Roman. Ei s-au sãturat de viata de dupã gratii si au cerut libertate contra banilor. Valoarea cautiunii a fost stabilitã la 100 de milioane de lei pentru fiecare, iar, dupã ce suma a fost achitatã, s-a trecut la judecarea cererilor. În cele din urmã, magistratii au respins solicitãrile. Romascanii au fost arestati în martie 2006, sub acuzatia de trafic de persoane, iar prin actul de inculpare s-a stabilit cã, din exploatarea sexualã pe meleaguri strãine a tinerelor naive, ar fi cîstigat fabuloasa sumã de 131.000 de euro. Ioan Butnariu a fost trimis în judecatã de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizatã si Terorismului, Biroul Teritorial Neamt, în aprilie 2006, în sarcina lui fiind retinute infractiunile de trafic de persoane si detinere ilegalã de precursori (efedrinã). În acelasi dosar, au fost deferiti Justitiei si fratii Bãlãu, Mugurel Radu, de 33 de ani, si Petru Cãtãlin, de 35 de ani, al doilea fiind judecat în lipsã, sub acuzatia de trafic de persoane. Primii doi au fost arestati dupã o descindere în fortã a oamenilor legii, în dimineata zilei de 2 martie 2006. La primele ore ale diminetii, s-a mers la domiciliile din Roman ale suspectilor, iar acasã la Butnariu anchetatorii au avut surpriza sã gãseascã peste 150 de tablete de efedrinã. În cazul în care o cerere de eliberare pe cautiune este admisã, cel care beneficiazã de acest lucru trebuie sã comunice autoritãtii judiciare orice schimbare a locuintei si nu trebuie sã pãrãseascã tara fãrã acordul instantei. De asemenea, trebuie sã se prezinte la procuror sau judecãtor ori de cîte ori este chemat si, cel mai probabil, îi va fi interzis sã intre în legãturã cu anumite persoane.
Chiar dacã aceastã posibilitate nu este folositã de inculpati, nu acelasi lucru se poate spune despre recuzare. Din ce în ce mai des arestatii cãrora nu le convine magistratul care instrumenteazã dosarul se folosesc de posibilitatea pe care o au prin lege si, nu de putine ori, completul de judecatã a fost recuzat. Mai mult, unii nemultumiti de serviciile avocatului ales l-au recuzat si pe acesta si au solicitat un apãrãtor din oficiu. De aceste posibilitãti a uzat Gavrelia Tudosã, de 43 de ani, din Bodesti, acuzatã cã si-a ucis sotul. În aceeasi sedintã de judecatã, care a avut loc în urmã cu douã sãptãmîni, femeia a recuzat completul de judecatã si a renuntat la avocatul ales. Inculpata a afirmat cã nu este multumitã de serviciile avocatului care nu i-ar reprezenta interesele. Ea a subliniat faptul cã apãrãtorul ei nu solicitã instantei de judecatã ceea ce doreste ea, astfel încît a cerut schimbarea cu un avocat din oficiu. Învinuita a fost acuzatã cã si-a strangulat bãrbatul, victima fiind ucisã în somn, pe 4 noiembrie 2005. Apoi, a anuntat autoritãtile, spunînd cã bãrbatul sãu, Constantin Tudosã, de 49 de ani, a decedat în somn si nu stie care ar putea fi cauza. În urma necropsiei, medicii legisti au stabilit cã moartea nu a fost nicidecum naturalã, ci violentã, si s-a datorat insuficientei respiratorii prin sugrumare. Gavrelia Tudosã a declarat anchetatorilor cã este autoarea crimei, cã l-a strîns de gît pe sot pe cînd acesta dormea si cã nu-i pare rãu de ceea ce a fãcut. Ea a mai spus cã, de mai multi ani, încã din anul 2000, sotul o obliga la relatii sexuale nefiresti, pe care nu le mai suporta.