Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Februarie 2007
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 15 Februarie 2007
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
CE POATE FACE O OAIE

CE POATE FACE O OAIE

• douã familii din comuna Borca sînt în prag de rãzboi si se judecã de la niste neîntelegeri legate de vãratul unei turme de oi • de la o asa-zisã datorie de 1,3 milioane de lei, o parte a beligerantilor a sechestrat 38 de oi • autorilor le-au fost întocmite dosare penale, politistii propunînd trimiterea lor în judecatã • situatia este tensionatã, proprietarii oilor fiind decisi sã facã orice pentru a-si recupera animalele •

O pretinsã datorie de 1,3 milioane de lei a bãgat dihonia între douã familii din comuna Borca, neîntelegerile putînd sã se transforme în orice clipã într-o tragedie. Si asta pentru cã cele douã pãrti aflate în conflict sînt convinse cã dreptatea le apartine. Deocamdatã, nici Politia, nici autoritãtile locale, dar nici justitia nu a reusit sã aplaneze acest scandal care dureazã de luni bune, un dosar penal fiind, deja, întocmit, iar un proces civil se aflã pe rolul instantei Judecãtoriei Bicaz. Si primarul comunei Borca, Vasile Aleca, s-a implicat si a încercat sã medieze conflictul. Nu a reusit pentru cã orgoliile sînt prea mari. Paradoxal, litigiul a plecat de la niste neîntelegeri ivite între ciobani, însã repercusiunile au cãzut asupra altei persoane. Una peste alta, cert este un lucru, si anume cã de la o sumã de nimic s-a ajuns la un adevãrat rãzboi ale cãrui urmãri sînt greu de prevãzut. La mijloc, în tot acest scandal, se aflã o turmã de 38 de oi care a fost sechestratã de cîtiva ciobani, pentru o presupusã datorie a stãpînului animalelor. Primul episod al acestei povesti, care pe alocuri ne aminteste de balada Miorita sau de romanul Baltagul, a avut loc pe data de 1 octombrie 2006, cînd ciobanii au coborît oile de la stînã. Trebuie precizat cã în acest conflict sînt implicati Mihai Tãranu, Toader Bortã si Marcel Tãranu, pe de o parte, de cealaltã parte aflîndu-se Pantelimon Sava si fiul sãu, Petre Sava. Ultimul a fost cioban la stîna celor trei, din primãvara anului 2006, pînã pe data de 1 august cînd, în urma unor neîntelegeri, a plecat acasã. De altfel, gestul lui Petre Sava avea sã aprindã fitilul scandalului ce s-a declansat. Cum Pantelimon Sava avusese la stînã 38 de oi, cei trei ciobani au considerat cã trebuie sã-si regleze presupusele datorii la întorsul oilor, activitate ce a avut loc pe data de 1 octombrie. Cînd s-a dus sã-si ia oile acasã, Petre Sava a aflat, de la cei trei ciobani, cã ar avea o datorie de 1,3 milioane de lei, în schimbul cãreia ar fi putut sã-si ia animalele acasã. Stiind cã tatãl sãu s-a achitat de orice datorie cãtre ciobani, Petre Sava a refuzat plata sumei, considerînd cã el ar fi cel îndreptãtit sã primeascã bani pentru perioada cît a muncit la stînã. În urma refuzului ciobanilor de a-i da oile, Petre Sava a plecat acasã. Începînd de aici, lucrurile au luat o turnurã interesantã, cele douã pãrti acuzîndu-se reciproc.

Dosar penal pentru abuz de încredere

Privind toatã aceastã poveste, concluzia ar fi cã la mijloc este vorba de un litigiu de muncã între ciobani, o persoanã nevinovatã cãzînd victimã a unui conflict avut de fiul sãu cu alti ciobani. Plecînd de la ideea cã la mijloc a fost un lititgiu de muncã, trebuie amintit cã legea nu dã dreptul angajatorului sã opreascã din salariul angajatului sub nici un motiv. Mai mult decît atît, în toatã aceastã poveste, bunurile unei alte persoane, chiar dacã era fiul celui aflat în litigiu, nu puteau fi retinute în contul unei pretinse datorii, legea interzicînd acest lucru. De altfel, politistii din comunã, sesizati cu privire la cele întîmplate, au întocmti un dosar penal, lucrarea fiind înaintatã la Parchetul Bicaz cu propunere de trimitere în judecatã a celor trei ciobani, pentru abuz de încredere. Nemultumit cã animalele tatãlui sãu nu au fost eliberate nici acum, dupã aproape cinci luni, unul dintre fratii lui Petre Sava a solicitat din nou ajutorul politistilor si a încercat o nouã întelegere cu ciobanii. „Nu stiu ce sã mai facem. Mi-e teamã cã se va ajunge la lucruri mult mai grave. Tatãl meu este foarte bãtrîn si bolnav si nu vreau ca cineva sã-si batã joc de el. Nu înteleg nici acum de ce s-a ajuns aici, de la o pretinsã datorie de vreo 2 milioane de lei. De fapt, asa zic ciobanii, însã adevãrul nu este acesta. Tatãl meu si-a plãtit absolut toate dãrile cãtre el, asa cã trebuia sã-i dea animalele. Nu mai zic cã în loc de 6 kilograme de brînzã, pentru o oaie, cît era prevãzut în contract, el a primit doar 5 kilograme. ÃŽntr-adevãr, fratele meu a lucrat la stînã o perioadã de timp, dar neîntelegerile dintre el si ceilalti ciobani nu trebuiau sã ducã la sechestrarea animalelor tatãlui meu. Cele 38 de oi au fost retinute de cãtre ciobanii Mihai Tãranu, Toader Bortã si Marcel Tãranu. Pe 1 octombrie, la alesul oilor, cei trei nu au vrut sã ne dea animalele, pe motiv cã tatãl meu mai avea o datorie de 1,3 milioane de lei, plus niste cheag de brînzã. Asta în conditiile în care datoriile au fost achitate integral. Ei au spus cã nu stiu ce datorii ar mai fi avut fratele meu cãtre ei. ÃŽnsã, din cîte am înteles eu, fratele meu mai trebuia sã primeascã bani de la ei, pentru munca depusã. Si, mai mult decît atît, chiar dacã exista o neîntelegere între ei, mã întreb ce treabã aveau animalele tatãlui meu cu problema fratelui meu? Animalele nu erau ale fratelui, ci ale tatãlui meu. Am încercat în nenumãrate rînduri sã iau oile, însã cei trei ciobani au refuzat, solicitîndu-ne mari sume de bani, pe motiv cã le-au iernat. Dar noi nu le-am cerut sã le ierneze, ci sã ne dea animalele. Au pretentii sã le dãm zeci de milioane de lei. Tatãl meu are o pensie micã, de unde sã le dea banii ceruti? Si, în fond, cine i-a obligat sã ne tinã animalele. Puteau sã le aducã acasã si sã-si opreascã o oaie, chiar douã în contul acelei asa- zise datorii. Asa, ei le-au tinut, iar acum cer bani. Dar, repet, nimeni nu i-au obligat sã le tinã. Am fãcut si plîngere penalã la politie si actiune în instantã, dar nu s-a întîmplat nimic. Timpul trece, iar animalele tot la ei sînt. Acum, oile încep sã fete, iar noi nu stim ce sã mai facem. Tatãl meu nu are nici o vinã ca acesti indivizi sã-i sechestreze oile“.

Mediere fãrã succes

Politistii din comunã stiu despre litigiul existent între cele douã familii si afirmã cã au fãcut tot ce le-au stat în putintã pentru a aplana conflictul. „Pe data de 27 noiembrie, Pantelimon Sava a depus o plîngere penalã împotriva celor trei. Noi am investigat cazul si am încercat sã mediem conflictul, însã fãrã succes. Am fost si am discutat cu cei trei ciobani, însã acestia nu au vrut sã înapoieze oile fãrã banii pe care ei i-ar fi cheltuit cu iernatul. Am definitivat, deja, cercetãrile în dosar, acesta fiind înaintat pe data de 15 ianuarie 2007 Parchetului Bicaz, cu propunere de trimitere în judecatã a celor trei ciobani pentru comiterea infractiunii de abuz de încredere. Nu stim ce solutie au dat procurorii, însã, din punctul nostru de vedere, cei trei ciobani nu trebuiau sã retinã animalele“, a declarat agentul sef Viorel Luca, seful Postului de Politie Borca.
Am încercat sã aflãm, ieri, despre soarta dosarului la Parchetul Bicaz, însã secretara ne-a comunicat cã procurorul Hotnog se aflã în concediu medical, iar procurorul Budîi era plecat la Judecãtoria Bicaz.
Nici primarul comunei Borca, Vasile Aleca, nu este de acord cu gestul celor trei ciobani. „Cunosc acest caz destul de bine. Au fost depuse plîngeri atît la Politie, cît si la Primãrie. Acolo este o chestiune ce tine de functionarea stînei. Consider cã este anormal sã i se opreascã unui om vitele, iar dupã aceea cei care au fãcut acest lucru sã pretindã bani pentru cã a avut grijã de animale. Puteau sã opreascã în contul asa zisei datorii, dacã aceasta existã într-adevãr, produse sau o oaie-douã, Si asta pînã cînd se rezolva situatia. Dar sã iei o turmã întreagã este prea de tot. Vreau sã le amintesc oamenilor din comuna Borca cã va veni vremea cînd nu se vor mai certa din astfel de motive, pentru cã Uniunea Europeanã va pune la punct si legislatia în domeniul functionãrii stînilor. Iar atunci, ciobanii nu vor mai avea posibilitatea sã opreascã vitele oamenilor dupã cum le trece lor prin cap. Este trist ce se întîmplã, iar cei în drept ar trebui sã se implice pentru rezolvarea situatiei. Nu se poate asa ceva, ca un cioban sã facã ce vrea el în conditiile în care nu se stie dacã acea datorie exista sau nu. Ba, mai mult, putea sã ia o oaie douã, iar restul sã le returneze. Nu asa: le iei cu japca, iar dupã acea ceri bani cã le-ai iernat“, a declarat primarul Aleca.

„Mã judec pînã la Haga. Nu mã las“

Cei trei ciobani acuzati afirmã, prin intermediul lui Mihai Tãranu, cã au dreptate si cã nu vor înapoia oile decît cînd li se va achita datoria, plus cheltuielile cu hrana animalelor si a celor trei cîini, ce apartin lui Pantelimon Sava. „Pantelimon Sava a avut o datorie cãtre noi de 1,8 milioane de lei. La acesti bani se mai adaugã 640.000 lei pentru cheagul de brînzã. Bãtrînul a avut 12 oi sterpe, iar pentru cã fiul sãu a lucrat la stînã am cerut bani doar pentru vãratul a 6 oi. Fiul lui a stat doar 74 de zile, cu toate cã trebuia sã stea pînã la 1 octombrie la stînã. ÃŽn toamnã, la alesul oilor, i-am spus lui Petre Sava cã trebuie sã mai dea niste bani dacã vrea oile înapoi. El nu a vrut si a plecat nervos, lãsînd animalele. A venit dupã o sãptãmînã si a zis sã-i dãm oile. Am fost de acord, numai cu conditia sã achite datoria, plus banii pentru cele cîteva zile cît hrãnisem animalele. Nu a fost de acord si a plecat. A mai fost de cîteva ori, inclusiv cu Politia, însã nu a vrut sã de banii pe care noi i-am cerut. Acum, chletuielile s-au ridicat, pentru cã animalele au mîncat toatã iarna. Cîinii au mîncat si ei. Nu putem sã i le dãm asa. Sã ne dea banii si gata. Dacã vine acum cu 20 de milioane de lei, îi dau oile. Si asta chiar dacã cheluielile noastre sînt de peste 40 de milioane. I-am spus si judecãtorului cã nu dau nici o oaie pînã cînd nu-mi primesc banii. Mã judec pînã la Haga. Nu mã las. Ei aveau datorie si trebuia sã o plãteascã“, a declarat ciobanul Mihai Tãranu.
În loc de concluzie, privind toatã aceastã poveste, mai multe aspecte meritã mentionate. În primul rînd, între ciobani nu se practicã încheierea contractelor de muncã. În al doilea rînd, legislatia în vigoare interzice sechestrarea de bunuri în contul unor pretinse datorii. Acestea sînt stabilite pe cale legalã, în instantã. Se vede treaba cã, la Borca, legile seamãnã foarte mult cu cele întîlnite în romanul Baltagul.
FOTO: Mihai Tãranu afirmã cã nu dã oile pînã cînd familia Sava nu îi va plãti cheltuielile legate de întretinerea lor pe timp de iarnã

Articol afisat de 2687 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Daniel MURARU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective