Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     CĂŁutare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareĂŽnregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri Februarie 2007
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Optiuni PaginĂŁ Optiuni paginĂŁ
AdaugĂŁ in Favorites AdaugĂŁ in Favorites
SeteazĂŁ PaginĂŁ de start SeteazĂŁ PaginĂŁ de start
TipĂŁreste pagina TipĂŁreste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 22 Februarie 2007
Tipăreste articolul - Varianta pentru imprimantă Trimite acest articol unui prieten  prin email
DREPTATE DUPĂ 70 DE ANI

DREPTATE DUPĂ 70 DE ANI

• după foarte multi ani de asteptări, mostenitorilor expropriatilor din Basarabia si Bucovina de Nord li se face dreptate • mîine se vor valida primele zece dosare pentru acordarea de despăgubiri • în Neamt, sînt circa 290 de urmasi ai expropriatilor care asteaptă să li se dea despăgubiri pentru ceea ce au lăsat părintii lor în urmă • nouă dintre ei vor primi sume cuprinse între 690 milioane de lei vechi si 3,29 miliarde •

„Era un martie atît de ploios si rece... si noi umblam cu căruta, trasă de un cal, lăsînd în urmă toată averea. Luasem cu noi un schimb de haine, un sac cu făină de grîu si o cutie cu zahăr. Am lăsat casa descuiată si am căutat să ne salvăm vietile“, asa si-a început povestea Agripina Privalov, o deportată din Basarabia, căreia acum statul român îi face dreptate, acordîndu-i despăgubiri pentru bunurile rămase în Orhei, în martie 1940. Si alături de ea, încă nouă deportati din Basarabia si Bucovina de Nord, din circa 290 cîti sînt în Neamt, vor afla vineri, 23 februarie, care va fi valoarea despăgubirilor pe care le vor primi pentru casele, terenurile si culturile rămase în tinuturile natale. Legea 290/ 2006 începe să fie pusă în practică în Neamt. Mîine, 23 februarie, va avea loc prima sedintă dintr-un sir care va urma, în care se vor valida astfel de dosare. După cum a declarat subprefectul Vasile Sendrea, presedintele comisiei de aplicare a prevederilor Legii 290/ 2006, sedintele vor avea loc pe măsura solutionării dosarelor. „Sedinta de vineri, 23 februarie, este prima care se desfăsura pe baza ultimelor prevederi legale referitoare la acordarea despăgubirilor pentru deportati. După o lungă perioadă de timp, în care desi a existat legislatie, nu s-au acordat despăgubiri, vine rîndul să li se facă dreptate oamenilor. Conform evaluărilor din dosarele care vor fi supuse validării vineri, cele mai mici despăgubiri sînt în valoare de 69.000 de lei (690 milioane de lei vechi - n.r.) si 329.000 de lei (3,29 miliarde de lei vechi - n.r.)“, a declarat subprefectul Vasile Sendrea. Legea 290/ 2006, în baza căreia se vor valida dosarele de mîine, predeve ca despăgubirile să se facă numai în bani. Astfel, solicitantii au depus la dosare dovezi care arată că înaintasii lor, în momentul deportării, au lăsat în locurile natale case, terenuri, culturi neculese si animale. Celelalte legi românesti în baza cărora se acordă despăgubiri prevăd acordarea bunurilor solicitate în natură, iar dacă nu există în natură, pot fi oferite servicii sau bunuri la schimb, acceptate de beneficiari, ori, în ultimă instantă, actiuni la Fondul Proprietatea. La întocmirea dosarelor la Legea 290/ 2006 s-a lucrat pe baza a două ordine emise de Ministerul Agriculturii si Ministerul Administratiei si Internelor. Evaluarea bunurilor trecute de solicitanti în dosare se face pe baza datelor stabilite de reprezentanti ai Inspectoratului de Stat în Constructii (apreciază valoarea pentru locuinte si anexe gospodăresti), ai Directiei Agricole (culturi neculese) si ai primăriilor de domiciliu ale solicitantilor.
Mădălina Baroi, din cadrul Prefecturii Neamt, a declarat că printre culturile rămase neculese se numără grîul, care fusese semănat în toamna dinaintea deportării si alte cereale care au acelasi ciclu germinativ.
Legislatia în vigoare pevede că valoarea despăgubirilor pentru locuinte, anexe, terenuri si culturi nu trebuie să depăsească suma veniturilor salariilor medii pe economie ale unei persone pe o perioadă de 20 de ani. În aceste conditii, este posibil ca despăgubirile care se vor acorda într-unul dintre dosare, de 3,29 miliarde de lei vechi, să se reducă datorită prevederilor legale. Cele zece dosare care vor intra în discutie vineri la Prefectură au fost depuse de Sergiu Bumbu, Agripina Privalov, Miron Privalov, Stefan Ursu, Margareta Drimă, Victoria Bulău, Victor Axinte, Virgil Gorduza, Natalia Lupu Gorduza si Viorel si Neculai Manoliu.

„Am plecat cu căruta brutarului“

Una dintre miile de familii care s-au refugiat din calea prigoanei sovietice este Privalov, de loc din Orhei. În 1940, sotii Privalov aveau doi copii - un băiat, Miron, în vîrstă de 13 ani, si o fată, Agripina, de 17 ani. Convinsi că nu mai aveau cum să-si ducă traiul mai departe în acea zonă, cele patru persoane au lăsat totul de izbeliste si într-o noapte au plecat în necunoscut, sperînd că vor scăpa cu viată. „Era un martie atît de ploios si rece... si noi umblam cu căruta, trasă de un cal, lăsînd în urmă toată averea. Luasem un schimb de haine, un sac cu făină de grîu si o cutie cu zahăr. Am lăsat casa descuiată si am căutat să ne salvăm vietile. Refugierea noastră a fost neanuntată. Am plecat peste noapte. Tata a cumpărat un cal cu cărută, de la brutarul din sat, care împărtea pîine pe ulite. Am încărcat acolo ce-am putut. N-am luat nimic de valoare, lucruri la care tineam... Am mers asa pînă la o cunostintă, din Chisinău, care ne-a dat o cărută cu doi cai. O lăsase undeva, pe un drum. Pusese un semn la ea si după acel semn tata a recunoscut-o si a luat-o pentru noi. Am mers cu cele două cărute, una cu doi cai si una cu unul, din sat în sat, pînă am ajuns la Rîmnicu Vîlcea. Îmi amintesc că am trecut prin Buzău. Acolo era o nuntă si nuntasii ne-au făcut un coviltir. Cînd am văzut acoperis deasupra capului, am avut impresia că stăteam într-un palat. Noi sîntem lipoveni si tata a tinut să ne tragem aproape de biserica lipovenească. Asa că ne-am mutat la Brăila. Numai că tata s-a îmbolnăvit si i s-a recomandat să trăiască la munte. Si am venit la Piatra Neamt. Acum am 84 de ani, iar fratele meu, Miron, are 79, dar amintirile triste au rămas nesterse în memoria noastră. Am dormit atîtea nopti în cărută după ce ne-am refugiat pe 20 martie 1940, ne-a plouat, ne-a fost frig... Îmi amintesc cum tata si fratele meu s-au îmbolnăvit pe drum. Am trecut prin momente grele. Ni s-ar face o dreptate dacă am fi despăgubiti“, a povestit Agripina Privalov.
În Orhei, familia a lăsat o casă cu sase camere, toate mobilate, o prăvălie, pămînt si animale. Dorul de locurile natale a dus-o pe bătrîna de 84 de ani să-si vadă casa, în 1968. Apoi, după aproape 30 de ani, s-a dus să vadă casa copilăriei si Miron Privalov. „Casa e în continuare în picioare. Tata a făcut o constructie trainică, din cărămidă. Acolo este locul în care m-am născut si în care mi-am trăit copilăria“, a mai spus Agripina Privalov. Despăgubirile, după ce vor fi validate mîine la Prefectură, vor fi anuntate la Cabinetul Primului Ministru. De acolo, vor fi transmise spre publicare în Monitorul Oficial al României. Apoi, Ministerul Finantelor Publice va aloca banii necesari si, mai departe, prin Trezorerie, vor ajunge la deportati.
FOTO: Agripina Privalov asteaptă să primească despăgubiri pentru agoniseala părintilor săi

Articol afisat de 2241 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Simona TĂRNĂ)
Adaugă comentariul tău la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu există nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politică Stiri Politică
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Powered by SiteManager CMS
©2003-2006 Drepturile de autor asupra Ă®ntregului continut al acestui site apartin Ă®n totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalĂŁ sau partialĂŁ a materialelor este permisĂŁ numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective