Europa din gãleata pietrenilor
Încet-încet, la Piatra Neamþ, uitarea ºi indiferenþa îºi aratã roadele otrãvite ºi în privinþa mãreþelor proiecte publice finanþate, în diverse mãsuri, cu bani europeni. Surprizele de final de proiect, presupuse a-l dezmorþi pe blîndul ºi paºnicul pietrean, trec ºi ele de parcã n-ar fi. Cu zona de agrement, de Peste Vale, treaba e gata lãmuritã. Una ni s-a fluturat pe sub ochi, alta a ieºit. Cîtã vreme nici oficialii Uniunii Europene nu-ºi bagã nasul, te apucã dracii realizînd cã îngroºi turma ãlora de fluierã în pustiu. Vorba ceea, acuºica te trezeºti încadrat ca duºman al Partidului Piatra Neamþ! Pe ce ºi cum s-au dus banii, de fapt ºi de drept, îndrãznesc sã afirm cã nu vom afla curînd. Mergînd mai în urmã, pentru cine a uitat, am avut parte ºi de un prim proiect dedicat gunoaielor. Oficial era tot ceva cu managementul deºeurilor menajere. Ce iureº, ce publicitate, cîte vizite de soi!... Ca repere principale, ne-am ales cu o groapã de gunoi mai acãtãrii, destinaþie standard pentru multe pelerinaje oficiale, ºi cu un numãr de þarcuri pentru neasemuitele europubele. Ce s-a implementat în rest? Publicul larg habar nu are ºi, în esenþã, asta conteazã.
Fãrã doar ºi poate, nu încerc a pune la îndoialã utilitatea proiectelor (publice, private sau în parteneriat) finanþate consistent cu bani europeni. Dimpotrivã, sînt convins cã se putea mai mult. În ceea ce priveºte strict proiectele publice, am considerat dintotdeauna cã ele trebuie fãcute pentru viitor ºi mai puþin pentru prezent, ceea ce ar trebui sã confere dezbaterii publice un rol covîrºitor. Am în vedere, ca ºi pentru alte probleme importante ale comunitãþii, o dezbatere publicã autenticã ºi nu campanii de mîntuialã, bazate pe cîteva întîlniri cu cetãþenii, niºte pagini publicitare la gazetã, ceva afiºe ºi multã, multã laudã de sine. Iar pentru ca dezbaterea publicã sã fie una autenticã ea trebuie sã se bazeze pe corectitudine ºi respect reciproc. Altã cale nu s-a descoperit pînã azi.
Cum se stã la capitolele corectitudine ºi respect reciproc, realizeazã astãzi tot pietreanul lovit de fericirea de-a primi în dar gãleþi colorate pentru sortarea gunoaielor, pardon, deºeurilor casnice. (Ulterior, drumul guoaielor trece prin niºte pubele dedicate, colorate ºi ele, parcã, ºi de-acolo se încheie, hãt, departe, la groapa de gunoi.) Unde-or sa mai încapã ºi aceste gãleþi în bucãtãriile de la bloc e dificil de precizat. Cum o sã funcþioneze „sistemul“ mai ales în blocurile cu multe etaje e greu de închipuit. Mai uºor e de bãnuit ce se va alege din mîndria pietreanului de-a avea parte de un management european al gunoaielor. Mîndria ca mîndria, dar problema rãmîne. Pînã de curînd, habar n-avea omul ce înseamnã implementarea asta a administrãrii gunoaielor la înalte standarde ecologice, dar ºi cînd i-a venit surpriza!... Cu gãleatã cu tot! Lãsînd gluma (era sã zic gripã aviarã - n.a.) la o parte, ar cam fi cazul sã aflãm ºi noi, la spartul tîrgului, cu ce s-au ocupat prea-bine plãtiþii experþi de la nu ºtiu ce firme de consultanþã? Dar „savanþii“ locali în managementul gunoaielor? Ei de ce-au tãcut pînã acum, cã în timp era mult mai uºor sã pregãteºti lumea pentru acest impact? Mãcar cu atît sã ne alegem, cu niºte rãspunsuri româneºti, pe lîngã gãleþile europene colorate. Fiindcã, indiferent de hopuri, la o soluþie rezonabilã trebuie sã se ajungã în cele din urmã. Povestea aia cu copilaºii care vor cãra sacoºele cu gunoi, pentru cîþiva firfirei, ºi cealaltã, cu femeia de serviciu transformatã în sortator, sînt din alt film, unul care nu cred sã ruleze curînd în Piatra Neamþ. Pe de altã parte, nici cu mijloacele coercitive nu þine - ar trebui atîþia agenþi constatatori, încît mai bine îi pui sã adune ei buclucaºele sacoºe din la fel de buclucaºele gãleþi. Aºa cã, felicitîndu-i „sincer“ pe furnizorii de gãleþi, nu-mi rãmîne decît sã mã gîndesc la corectitudine ºi respect reciproc. Dacã ºi pe-astea trebuie sã ni le impunã Uniunea Europeanã, atunci ne meritãm gãleþile.
|
Autentificare
