Hanul de la ÂŞerbeÂşti, adjudecat

Hanul de la ÂŞerbeÂşti, monument istoric, a fost concesionat de Consiliul local ÂŞtefan cel Mare pentru 49 de ani unui afacerist din zonĂŁ. LicitaĂžia, organizatĂŁ vineri, 24 februarie, de autoritĂŁĂžile locale, a pornit de la preĂžul de 26.500.000 lei pentru ruinele vechiului han Âşi pentru terenul aferent construcĂžiei. La licitaĂžie s-au prezentat trei investitori: DĂŁnuĂž Stolniceanu, din Girov, SC CiomeicĂŁ Andreea SRL, din Dumbrava RoÂşie, Âşi Sorin Ouatu, din comuna ÂŞtefan cel Mare. DupĂŁ o „luptĂŁ“ aprigĂŁ, ruinele au fost cĂŽÂştigate, ĂŽn final, de Sorin Ouatu, pentru suma de 147.337.800 lei, un preĂž de 5,55 ori mai mare decĂŽt preĂžul de pornire.
„Hanul de la ÂŞerbeÂşti a fost concesionat pentru 49 de ani, printr-o licitaĂžie organizatĂŁ de autoritĂŁĂžile locale. Noi am dat avizul pentru desfĂŁÂşurarea tranzacĂžiei, dar am pus condiĂžia ca noul proprietar sĂŁ respecte destinaĂžia iniĂžialĂŁ a clĂŁdirii, aceea de han, Âşi sĂŁ redea aspectul iniĂžial al edificiului, pornind de la fotografiile de epocĂŁ pe care le avem. De altfel, orice intervenĂžie pe monument nu se va desfĂŁÂşura decĂŽt cu acordul nostru“, a precizat Adrian Alui Gheorghe, directorul DirecĂžiei pentru CulturĂŁ, Culte Âşi Patrimoniu Cultural NeamĂž.
Guvernul încurajeazã concesionarea monumentelor istorice, prin trecerea lor în administrare ºi folosinþã privatã pe o perioadã determinatã, de maximum 49 de ani. Noii proprietari au, însã, obligaþia de a le consolida, punîndu-le în evidenþã valoarea culturalã ºi istoricã ºi folosindu-le ca surse de venituri din turism sau din alte activitãþi, în funcþie de profilul monumentului sau zonei respective. Hanul de la ªerbeºti, din care nu au mai rãmas decît niºte pereþi de piatrã nefasonatã, a fost zidit în timpul domniei lui Vasile Lupu, care ar fi stabilit aici loc de popas pentru cãruþele negustorilor ºi pentru olãcari. Vechiul drum se oprea în faþa hanului cu intrare monumentalã ºi porþi grele, ghintuite. Cãruþele erau adãpostite sub acoperãmîntul amplu, sprijinit pe grinzi groase de stejar. În dreapta, trei încãperi ocupau mai mult de jumãtate din latura de rãsãrit, iar, în stînga, pe aceeaºi lungime, erau alte douã camere ºi intrarea boltitã a unui beci, rãmînînd astfel spre nord - de o parte ºi de cealaltã a zonei centrale - spaþiul necesar pentru adãpostirea cailor. Acoperiºul a ars în timpul primului rãzboi mondial, fiind refãcut dupã aceea. Hanul a funcþionat pînã la începutul anilor 50, cînd a fost abandonat ºi lãsat sã se ruineze, toate încercãrile de restaurare de pînã acum eºuînd din lipsã de fonduri.