„Dealul Ăžiganilor“, ĂŽn Soroca

• cartierul ĂžigĂŁnesc din Soroca, Republica Moldova, este considerat „capitala neoficialĂŁ a Ăžiganilor“ • turiÂştii sĂŽnt ĂŽncĂŽntaĂži de priveliÂştea oferitĂŁ de casele etnicilor romi • stĂŁpĂŽnii palatelor sĂŽnt plecaĂži ĂŽn marea majoritate peste graniÞã •

Unul dintre cele mai interesante „puncte de atracĂžie turisticĂŁ“, pe care le poate vizita orice ĂŽmpĂŁtimit romaÂşcan, ĂŽn ale drumeĂžiei, l-ar putea reprezenta „Dealul Ăžiganilor“. Nu este vorba, aÂşa cum s-ar crede, de obiectivul cu aceeaÂşi denumire din judeĂžul Bihor, ci despre Dealul Sorocii, aÂşezare istoricĂŁ, aflatĂŁ la 170 kilometri de capitala Republicii Moldova, ChiÂşinĂŁu. Pe singura ridicĂŁturĂŁ importantĂŁ din oraÂş, Ăžiganii au reuÂşit sĂŁ ridice, ĂŽn doar cĂŽĂživa ani, un megalit de construcĂžii tipice acestei etnii, dar care contrasteazĂŁ vizibil cu tot ceea ce se aflĂŁ ĂŽn jur, inclusv cu cetatea lui ÂŞtefan cel Mare. Casele respective, dacĂŁ pot fi numite aÂşa, reprezintĂŁ adevĂŁrate fortĂŁreĂže impozante, cu douĂŁ sau trei etaje, uneori chiar mai mult, din granit, marmurĂŁ, materiale scumpe din import, termopane, strĂŁjuite de statui uriaÂşe, reprezentĂŽnd imitaĂžii de animale sĂŁlbatice, iar, la fiecare intrare, coloane cilindrice, cu basoreliefuri, sprijinĂŁ balcoanele de la etajele superioare. Istoric, acest adevĂŁrat oraÂş ĂŽn oraÂş a apĂŁrut, totuÂşi, prin munca constructorilor aduÂşi din Rusia, special ĂŽn acest scop Âşi, luat ca atare, reprezintĂŁ o atracĂžie pentru turiÂşti. Periplul, printre filele de istorie, scoate la ivealĂŁ faptul cĂŁ meleagurile pitoreÂşti ale cetĂŁĂžii de la malul Nistrului au oferit, de-a lungul timpului zbuciumat, un real adĂŁpost Âşi hranĂŁ pentru multe dintre triburile nomade. Printre acestea s-au aflat Âşi Ăžiganii, care, pe toatĂŁ perioada comuniÂştilor, au adoptat, ca stil de viaÞã, sedentarismul Âşi Âşi-au strĂŁmutat toate gospodĂŁriile tocmai pe Dealul Sorocii. Ceea ce au reuÂşit sĂŁ facĂŁ foÂştii nomazi ĂŽntrece chiar Âşi ĂŽnchipuirile celor mai avizate minĂži ĂŽn domeniul arhitectonic. Grandioasele locuinĂže impresioneazĂŁ prin mĂŁreĂžia lor, adevĂŁrate palate, ĂŽn adevĂŁratul sens al cuvĂŽntului, care sar ĂŽn ochi de la distanÞã. Culorile Âşi stilul sĂŽnt cam aceleaÂşi. PĂŁrerile celor care au trecut prin zonĂŁ sĂŽnt ĂŽmpĂŁrĂžite. Unii spun cĂŁ opulenĂža este dominatĂŁ de un prost gust „rafinat“, fĂŁrĂŁ a explica, ĂŽnsĂŁ, care este scopul pentru care au fost ridicate aceste edificii, cu ce bani, Âşi nici destinaĂžia lor. Localnicii, care denumesc imensele monumente „cuiburi de rĂŽndunici“, cred cĂŁ fiecare dintre cei care le deĂžin au dorit sĂŁ se ĂŽntreacĂŁ, ĂŽn mĂŁreĂžie Âşi grandoare, „pe sine ĂŽnsuÂşi“, deoarece nu existĂŁ rivalitate ĂŽn zonĂŁ, poate doar la ... Viena. TotuÂşi, o oarecare ĂŽntrecere existĂŁ, dar ĂŽntre Ăžigani, care vor sĂŁ aibĂŁ palatul cel mai frumos Âşi mai mare. Din aceastĂŁ cauzĂŁ, clĂŁdirile sĂŽnt ĂŽnghesuite, orientate dupĂŁ principii ciudate, pe toate axele cardinale, cu acoperiÂşuri Âşi turnuri strĂŁlucitoare, care parcĂŁ ĂŽmpung, agresiv, cerul. FaĂžadele sĂŽnt viu colorate sau placate cu ceramicĂŁ specialĂŁ, mozaic sau sĂŽnt chiar acoperite de plante agãÞãtoare, estetice sau obiÂşnuita iederĂŁ crescutĂŁ la ĂŽntĂŽmplare. AlĂŁturi, se aflĂŁ Âşi mormanele obiÂşnuite, de gunoaie menajere. Ceea ce uimeÂşte, cu adevĂŁrat, este liniÂştea. DacĂŁ, ĂŽn urmĂŁ cu puĂžin timp, zona era foarte animatĂŁ, ĂŽn prezent, palatele sĂŽnt aproape pustii. Oamenii care vieĂžuiesc ĂŽn zonĂŁ au spus cĂŁ cei care ocupĂŁ dealul sĂŽnt plecaĂži, ĂŽn majoritate, peste graniÞã, aÂşa ĂŽncĂŽt pe loc au rĂŁmas doar paznicii, recrutaĂži dintre moldoveni, Âşi care au sarcina sĂŁ pĂŁzeascĂŁ aceste case. Cei care au reuÂşit sĂŁ ajungĂŁ Âşi ĂŽn interiorul respectivelor „case“ ĂŽÂşi amintesc de luxul nemaintĂŽlnit, ĂŽn ton cu moda, existĂŽnd chiar Âşi statui reprezentative. O astfel de poveste spune cĂŁ, ĂŽntr-unul dintre numeroasele dormitoare, ale unui imobil mare, ar exista un monument din marmurĂŁ neagrĂŁ. Acesta, ieÂşind parcĂŁ din parchet, „priveÂşte“ spre patul imens Âşi reprezintĂŁ, se pare, copia fidelĂŁ a consoartei proprietarului, trecutĂŁ ĂŽn nefiinÞã. Cel care a decis amplasarea blocului de piatrĂŁ, tĂŁcut Âşi rece, a dorit ca, ĂŽn fiecare dimineaÞã, cĂŽnd se trezeÂşte, sĂŁ vadĂŁ, la prima sclipire de luminĂŁ, imaginea celei la care a Ăžinut atĂŽt de mult. Date mult mai realiste, Âşi mai uÂşor de crezut, spun cĂŁ Soroca este capitala, neoficialĂŁ, a rromilor din ĂŽntreg spaĂžiul ex-sovietic. AceÂştia reprezintĂŁ circa 10% din populaĂžia din Soroca Âşi se ocupĂŁ, ĂŽn principal, cu negoĂžul. CĂŽnd pleacĂŁ peste hotare, majoritatea aleg Rusia, unde ĂŽÂşi desfĂŁÂşoarĂŁ afacerile. Doar circa 5-6% dintre copii Ăžiganilor frecventeazĂŁ Âşcoala, iar limba vorbitĂŁ este un fel de dialect de rromani, dar cu un puternic accent rusificat. Tot ca o curiozitate, maÂşinile de lux Âşi soĂžiile sĂŽnt aduse... de la Moscova. Printre cei de pe deal, existĂŁ Âşi personalitĂŁĂži, respectiv un reprezentant ĂŽn Consiliul Local al oraÂşului Soroca, pe listele comuniÂştilor, Robert Cerari, precum Âşi baronul Ăžiganilor din CSI, Artur Cerari. PĂŽnĂŁ la urmĂŁ, indiferent de pĂŁrerile celor care au ajuns sĂŁ vadĂŁ „Dealul Ăžiganilor“, acesta a fost inclus pe listele de obiective demne de vizitat, ale unor companii moldovene de turism.