Sãrãcia si stresul dau nastere la copii prematuri
• în primele nouã luni ale anului, în Maternitatea Spitalului Judetean de Urgentã Neamt au fost adusi pe lume 150 de bebelusi prematuri • acestia reprezintã 10% din totalul copiilor nãscuti în acest interval, adicã 1.587 •
Multi dintre bebelusii veniti pe lume în maternitãtile din judet sînt prematuri. Unii dintre ei se nasc înainte de termen, iar altii, desi sînt nãscuti la nouã luni de sarcinã, nu au greutatea minimã, adicã 2,5 kilograme, si nici nu sînt perfect sãnãtosi. Pentru a atinge greutatea necesarã si a avea o stare generalã optimã, copiii prematuri trebuie sã rãmînã în îngrijirea cadrelor medicale ale sectiei Neonatologie. Dacã în cazul copiilor nãscuti la termen, dar care nu au greutatea minimã, adicã sînt distrofici, recuperarea lor se face mai repede, în cazul bebelusilor veniti pe lume mai devreme de nouã luni, aducerea lor într-o formã corespunzãtoare si la greutatea de mãcar 2,5 kilograme se face în cîteva luni.
În primele nouã luni ale acestui an, la Maternitatea Spitalului Judetean de Urgentã Neamt au fost nãscuti prematur 150 de copii.
„Din pãcate, se nasc tot mai multi copii cu greutate foarte micã, de 1.000-1.500 grame, vin pe lume la 28-32 sãptãmîni de sarcinã si prezintã o patologie destul de gravã. Adaptarea lor la conditiile de viatã ale mediului exterior este foarte grea. De aceea, îngrijirea medicalã a acestor copii consumã foarte multi bani. Costul real al unei zile de spitalizare în sectia Nou-Nãscuti ar trebui sã fie de cel putin 1,2 milioane de lei, iar noi primim doar 930.000 de lei.
O altã categorie de nou-nãscuti cu probleme sînt dismaturii, adicã acei copii care sînt nãscuti la termen, dar cu greutate mai micã de 2.500 grame. Dismaturitatea este cauzatã de boli ale mamelor: hipertensiune arterialã, infectii urinare si de altã naturã“, a declarat doctor Sorana Iftimia, seful sectiei Neonatologie a Spitalului Judetean de Urgentã Neamt.
Potrivit aceleiasi surse, în ultima vreme se observã o crestere a ratei prematuritãtii în Neamt. Acelasi medic sustine cã multe dintre nasterile înainte de termen se datoreazã anumitor boli de care suferã mama. În afarã de cauzele patologice, alti factori importanti care determinã nasterea prematurã sînt sãrãcia, stresul, oboseala, efortul fizic.
„Din cauza sãrãciei, multe femei nu se pot alimenta asa cum trebuie. Din alimentatia unei gravide nu trebuie sã lipseascã fructele si legumele proaspete, carnea, laptele, ouãle. Dacã mãnîncã numai cartofi si fasole, o femeie gravidã abia se poate tine pe picioare, asa cã nu are cum sã nascã un copil sãnãtos. Mai ales la tarã, foarte multe femei muncesc cu ziua prin sat, ca sã poatã sã îsi asigure minimul necesar unei existente, pe lîngã faptul cã lucreazã din greu ca sã îsi tinã gospodãria. Sînt nenumãrate cazurile în care femeile nu au o viatã de familie prea linistitã, fiind agresate si chinuite. Stresul, oboseala, efortul fizic nu pot face decît mult rãu unei femei în pîntecele cãreia creste un copil“, a apreciat doctor Sorana Iftimia, seful sectiei Neonatologie din cadrul celei mai mari unitãti sanitare din judet.
Acelasi medic a mai afirmat cã foarte multe nasteri premature se înregistreazã în preajma Sãrbãtorilor de Iarnã, înainte de Paste, ori în lunile cînd este mai mult de muncã la cîmp. „Conditiile economico-sociale proaste reprezintã o cauzã principalã a nasterilor premature. Pentru o femeie care trãieste în sãrãcie si nu se alimenteazã corespunzãtor, care munceste foarte mult si eventual mai si bea, si dacã mai are parte si de o atmosferã familialã neprielnicã, cu scandaluri, bãtãi, stres, riscul de a naste prematur este mare“, a mai punctat sursa citatã.
|