Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Martie 2007
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 5 Martie 2007
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Judecãtorul - sincer si slobod la gurã (II)

Judecãtorul - sincer si slobod la gurã (II)

• site-ul judecãtorului Gheorghe Morosanu, www.morosanu.ro, contine lucruri deosebit de interesante • pe lîngã biografia, absolut iesitã din tipare, judecãtorul bicãjean îsi expune, fãrã ascunzisuri, pãrerile sale despre reforma în justitie • povestile spumoase, din timpul sedintelor de judecatã, demonstreazã cã Gheorghe Morosanu are reale înclinatii scriitoricesti •

Asa cum anuntam în numãrul anterior al cotidianului nostru, vom continua prezentarea continutului site-ului personal al judecãtorului bicãjean Gheorghe Morosanu, care se caracterizeazã ca fiind „sincer si slobod la gurã pînã la extrem“. Trebuie sã recunoastem cã putini magistrati din România pot sã aibã curajul colegului lor Gheorghe Morosanu. Iar analiza fãcutã de acesta, cu privire la reforma în justitie, demonstreazã cã si în România magistratii pot, fãrã retineri, sã-si exprime pãrerile liber.

Maxima preferatã: „Decît filosof rãpciugos, mai bine mãgar sãnãtos“

„Am avut o experientã francezã care mi-a schimbat viata si conceptia despre viatã. Am multe relatii cu persoane de o bunã calitate intelectualã, mai ales din zona Strasbourg, dar si din toatã Franta, relatii pentru valorificarea cãrora am constituit Asociatia Mica Europa. Am fãcut trei numere din publicatia bilingvã Mica Europa/La Petite Europe, întreruptã la terminarea fondurilor. O voi relua curînd pe un site. Deocamdatã nu am voie sã fac politicã, dar, dacã as avea voie, as face o combinatie între liberalism si social-democratie: ideile de bazã ar fi libertatea deplinã de opinie si initiativã, combinatã cu o grijã extremã fatã de cei oropsiti, inclusiv fatã de cei mai «rãi», care, în opinia unora, nu meritã aceastã grijã: cersetori, handicapati, alcoolici, cîini vagabonzi etc. Sînt un om cu mari disponibilitãti pentru viata socialã si de colectiv, pentru lucrul în echipã. Cu mine se negociazã usor si se iau hotãrîri operativ. Cel mai mult urãsc meschinãria si promovarea cu obstinatie a interesului personal în dauna altora. Sînt un împãtimit al computerului, nu ca scop, ci ca mijloc: cînd voi putea, tot ce-mi apartine va fi într-un laptop dotat cu de toate si legat multiplu cu toatã lumea. Eventual, într-o masinã-birou cu care sã merg peste tot, lucrînd în orice conditii“, spune pe site-ul sãu judecãtorul Morosanu. ÃŽn acelasi link, magistratul îsi destãinuie handicapurile: nu stie sã înoate, nu strãluceste în organizarea personalã si punctualitate si îi este fricã sã zboare. Nu sînt uitati nici cei mai buni prieteni; Flavius Bãias, „prietenul cel mai mare, total, la nevoie singurul; doctorul Dan-Vlad Filimon, „cel care mã învatã de toate si îmi dã rãspuns la toate; Ghitã Hibovschi -„literar, spiritual, mare valoare“

„Reforma Justitiei sau ce pot sã fac eu“

Poate cel mai intersant aspect de pe site-ul judecãtorului Gheorghe Morosanu este cel dedicat reformei în justitie. Mai degrabã, impresioneazã curajul cu care magistratul face o analizã clarã a justitiei, arãtînd cu degetul de ce nu merge si unde trebuie insistat. Povestea profesionalã a judecãtorului este una desobit de interesantã. „ÃŽn toti cei 16 ani postrevolutionari, si mai ales în ultimii 10 în care eu lucrez în sistem, toti cei implicati, si chiar cei neimplicati fac (declarã cã fac) de zor reforma în justitie. Am pus tuturor, cu tot felul de ocazii, întrebarea: ce este reforma în justitie, ce înseamnã, ce cuprinde, ce implicã ea? Nimeni nu mi-a dat un rãspuns satisfãcãtor, ba, mai exact, nimeni nu mi-a dat nici un fel de rãspuns. Asa cã, dupã îndelungi cãutãri si frãmîntãri, am fost nevoit sã-mi rãspund singur. Reforma în justitie înseamnã a pune pe primul plan cele douã entitãti - personaje principale ale actului de justitie: judecãtorul si justitiabilul. Mai înseamnã, evident, a identifica nevoile, interesele si asteptãrile celor doi (mii, de o parte, milioane de cealaltã parte), si a le satisface, creînd cadrul legal, institutional si logistic necesar. Sã coborîm de la concepte la practicã: 1. Judecãtorul are nevoie de a) o listã de sedintã cu dosare cît mai putine; b) ajutor material, documentar si logistic; c) democratizarea sistemului în care lucreazã; d) recunoasterea calitãtii sale de reprezentant al unei puteri în stat, putere separatã, asigurarea egalitãtii cu celelalte douã puteri; e) o legislatie coerentã, bine structuratã si previzibilã“, îsi începe analiza justitiei din România, magistratul bicãjean.

„Un presedinte nu poate fi decît ales de cei de jos“

ÃŽn continuare, Ghorghe Morosanu trateazã punctual fiecare idee: „Cînd eu mi-am început cariera de judecãtor la Bicaz, acum zece ani, eram mereu preocupat sã am cel putin 15 dosare pe sedintã (sãptãmînalã), acest barem fiind o conditie pentru un spor la salariu (care nu mai existã astãzi). Mai exact, uneori nu aveam cele 15 cauze. ÃŽn decursul urmãtorilor ani, listele mele de sedintã s-au mãrit constant, continuu, astfel cã acum am, sãptãmînal, între 40 si 80 de dosare. Tot pe la începutul scurtei mele cariere, primeam de la minister cãrti (sau cumpãram cu decontare 50%) si reviste de specialitate. De cîtiva ani nu mai primim nimic, cu exceptia Monitorului Oficial. Ideea mea fixã este cã presedintii de instante trebuie sã fie alesi de colectiv, de tot colectivul, de la judecãtori pînã la paznic, sofer si femeie de serviciu. Stiti cîte lucruri interesante cunoaste despre un prezidentiabil paznicul, soferul si femeia de serviciu? ÃŽncercînd sã mã documentez în problema presedintilor, în pregãtirea acestui text, am deschis toate dictionarele pe care le aveam în casã. Recunosc, nici unul nu mi-a dat satisfactie, în sensul de a arãta clar cum se desemneazã presedintii. Dar în Larousse am gãsit etimologia cuvîntului, care mã ajutã putin (...). Adicã presedintele este cel care se posteazã în fata unei adunãri sau organizatii si o conduce. Dar, întrebare: se aseazã acolo de capul lui, pentru cã vrea el, sau pentru cã este desemnat si recunoscut de cinstita adunare sau organizatie? Sau pentru cã e pus de cineva de sus? ÃŽntrebãrile sînt, evident, retorice. Pe urmã: cui trebuie sã dea seama si satisfactie cel desemnat ca presedinte? Celor de sus sau celor de jos? De cine trebuie sã «se teamã» el mai tare? De cei de sus sau de cei de jos? Rãspunsul democratic este unul singur. Un presedinte nu poate fi decît ales de cei de jos. Lor trebuie sã le dea satisfactie si socotealã, nu existã altã variantã.
O micã poveste: Acum cîtiva ani, participînd la o întîlnire cu 15 judecãtori si doamna ministru actualmente în functie (scriu asta în aug.-sept. 2006) am spus cã presedintii de instante trebuie sã fie alesi de colectiv. Toti cei de fatã m-au aprobat, chiar cu entuziasm. Dupã care, stiti prea bine, a iesit altfel. Presedintii sînt desemnati printr-un concurs complicat, organizat de CSM-INM. O altã micã poveste, mai veche: Acum mai multi ani, pe cînd eram jurist la cîteva CAP-uri din judetul Suceava, am participat la alegerea unui presedinte de CAP. Procesul alegerii era de formã, se stia cine va fi, adunarea generalã era condusã si giratã de comunistii de la judet, totusi, nici acei comunisti nu au îndrãznit sã numeascã pur si simplu un presedinte, ci au organizat alegeri, mãcar de formã.
Consiliul Superior al Magistraturii este, dupã umila mea pãrere, ca organ al democratiei din justitie, cam pe unde era România la alegerile prezidentiale din 1990 si 1992. Atîta ne-a dus mintea, asta am ales. Acest Consiliu organizeazã concursurile pentru presedinti de o manierã absolut formalã, birocraticã, nu mai spun de apucãturile balcanice“, mai spune, pe site-ul sãu, judecãtorul Morosanu.
În numerele viitoare vom continua prezentarea paginii personale a magistratului bicãjean.

Articol afisat de 2066 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(D. MURARU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Ad�ugat de ochiul_si_timpanul la data 05.03.2007 07:37
sincer la si slobod la...
Nu mai este sincer la si slobod la...? Sa insemne oare ca v-ati trezit din mahmureala? Dati afara vreo doi incurca-lume care nu au al rol decit de a le crea securistiilor acoperiti senzatii tari ca sint foarte destepti, prin comparatie cu prostia angajata, si trimiteti-i la dat cu sapa, daca la altceva nu se pricep...
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective