Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Martie 2007
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 5 Martie 2007
Tipăreste articolul - Varianta pentru imprimantă Trimite acest articol unui prieten  prin email
Judecătorul - sincer si slobod la gură (II)

Judecătorul - sincer si slobod la gură (II)

• site-ul judecătorului Gheorghe Morosanu, www.morosanu.ro, contine lucruri deosebit de interesante • pe lîngă biografia, absolut iesită din tipare, judecătorul bicăjean îsi expune, fără ascunzisuri, părerile sale despre reforma în justitie • povestile spumoase, din timpul sedintelor de judecată, demonstrează că Gheorghe Morosanu are reale înclinatii scriitoricesti •

Asa cum anuntam în numărul anterior al cotidianului nostru, vom continua prezentarea continutului site-ului personal al judecătorului bicăjean Gheorghe Morosanu, care se caracterizează ca fiind „sincer si slobod la gură pînă la extrem“. Trebuie să recunoastem că putini magistrati din România pot să aibă curajul colegului lor Gheorghe Morosanu. Iar analiza făcută de acesta, cu privire la reforma în justitie, demonstrează că si în România magistratii pot, fără retineri, să-si exprime părerile liber.

Maxima preferată: „Decît filosof răpciugos, mai bine măgar sănătos“

„Am avut o experientă franceză care mi-a schimbat viata si conceptia despre viată. Am multe relatii cu persoane de o bună calitate intelectuală, mai ales din zona Strasbourg, dar si din toată Franta, relatii pentru valorificarea cărora am constituit Asociatia Mica Europa. Am făcut trei numere din publicatia bilingvă Mica Europa/La Petite Europe, întreruptă la terminarea fondurilor. O voi relua curînd pe un site. Deocamdată nu am voie să fac politică, dar, dacă as avea voie, as face o combinatie între liberalism si social-democratie: ideile de bază ar fi libertatea deplină de opinie si initiativă, combinată cu o grijă extremă fată de cei oropsiti, inclusiv fată de cei mai «răi», care, în opinia unora, nu merită această grijă: cersetori, handicapati, alcoolici, cîini vagabonzi etc. Sînt un om cu mari disponibilităti pentru viata socială si de colectiv, pentru lucrul în echipă. Cu mine se negociază usor si se iau hotărîri operativ. Cel mai mult urăsc meschinăria si promovarea cu obstinatie a interesului personal în dauna altora. Sînt un împătimit al computerului, nu ca scop, ci ca mijloc: cînd voi putea, tot ce-mi apartine va fi într-un laptop dotat cu de toate si legat multiplu cu toată lumea. Eventual, într-o masină-birou cu care să merg peste tot, lucrînd în orice conditii“, spune pe site-ul său judecătorul Morosanu. În acelasi link, magistratul îsi destăinuie handicapurile: nu stie să înoate, nu străluceste în organizarea personală si punctualitate si îi este frică să zboare. Nu sînt uitati nici cei mai buni prieteni; Flavius Băias, „prietenul cel mai mare, total, la nevoie singurul; doctorul Dan-Vlad Filimon, „cel care mă învată de toate si îmi dă răspuns la toate; Ghită Hibovschi -„literar, spiritual, mare valoare“

„Reforma Justitiei sau ce pot să fac eu“

Poate cel mai intersant aspect de pe site-ul judecătorului Gheorghe Morosanu este cel dedicat reformei în justitie. Mai degrabă, impresionează curajul cu care magistratul face o analiză clară a justitiei, arătînd cu degetul de ce nu merge si unde trebuie insistat. Povestea profesională a judecătorului este una desobit de interesantă. „În toti cei 16 ani postrevolutionari, si mai ales în ultimii 10 în care eu lucrez în sistem, toti cei implicati, si chiar cei neimplicati fac (declară că fac) de zor reforma în justitie. Am pus tuturor, cu tot felul de ocazii, întrebarea: ce este reforma în justitie, ce înseamnă, ce cuprinde, ce implică ea? Nimeni nu mi-a dat un răspuns satisfăcător, ba, mai exact, nimeni nu mi-a dat nici un fel de răspuns. Asa că, după îndelungi căutări si frămîntări, am fost nevoit să-mi răspund singur. Reforma în justitie înseamnă a pune pe primul plan cele două entităti - personaje principale ale actului de justitie: judecătorul si justitiabilul. Mai înseamnă, evident, a identifica nevoile, interesele si asteptările celor doi (mii, de o parte, milioane de cealaltă parte), si a le satisface, creînd cadrul legal, institutional si logistic necesar. Să coborîm de la concepte la practică: 1. Judecătorul are nevoie de a) o listă de sedintă cu dosare cît mai putine; b) ajutor material, documentar si logistic; c) democratizarea sistemului în care lucrează; d) recunoasterea calitătii sale de reprezentant al unei puteri în stat, putere separată, asigurarea egalitătii cu celelalte două puteri; e) o legislatie coerentă, bine structurată si previzibilă“, îsi începe analiza justitiei din România, magistratul bicăjean.

„Un presedinte nu poate fi decît ales de cei de jos“

În continuare, Ghorghe Morosanu tratează punctual fiecare idee: „Cînd eu mi-am început cariera de judecător la Bicaz, acum zece ani, eram mereu preocupat să am cel putin 15 dosare pe sedintă (săptămînală), acest barem fiind o conditie pentru un spor la salariu (care nu mai există astăzi). Mai exact, uneori nu aveam cele 15 cauze. În decursul următorilor ani, listele mele de sedintă s-au mărit constant, continuu, astfel că acum am, săptămînal, între 40 si 80 de dosare. Tot pe la începutul scurtei mele cariere, primeam de la minister cărti (sau cumpăram cu decontare 50%) si reviste de specialitate. De cîtiva ani nu mai primim nimic, cu exceptia Monitorului Oficial. Ideea mea fixă este că presedintii de instante trebuie să fie alesi de colectiv, de tot colectivul, de la judecători pînă la paznic, sofer si femeie de serviciu. Stiti cîte lucruri interesante cunoaste despre un prezidentiabil paznicul, soferul si femeia de serviciu? Încercînd să mă documentez în problema presedintilor, în pregătirea acestui text, am deschis toate dictionarele pe care le aveam în casă. Recunosc, nici unul nu mi-a dat satisfactie, în sensul de a arăta clar cum se desemnează presedintii. Dar în Larousse am găsit etimologia cuvîntului, care mă ajută putin (...). Adică presedintele este cel care se postează în fata unei adunări sau organizatii si o conduce. Dar, întrebare: se asează acolo de capul lui, pentru că vrea el, sau pentru că este desemnat si recunoscut de cinstita adunare sau organizatie? Sau pentru că e pus de cineva de sus? Întrebările sînt, evident, retorice. Pe urmă: cui trebuie să dea seama si satisfactie cel desemnat ca presedinte? Celor de sus sau celor de jos? De cine trebuie să «se teamă» el mai tare? De cei de sus sau de cei de jos? Răspunsul democratic este unul singur. Un presedinte nu poate fi decît ales de cei de jos. Lor trebuie să le dea satisfactie si socoteală, nu există altă variantă.
O mică poveste: Acum cîtiva ani, participînd la o întîlnire cu 15 judecători si doamna ministru actualmente în functie (scriu asta în aug.-sept. 2006) am spus că presedintii de instante trebuie să fie alesi de colectiv. Toti cei de fată m-au aprobat, chiar cu entuziasm. După care, stiti prea bine, a iesit altfel. Presedintii sînt desemnati printr-un concurs complicat, organizat de CSM-INM. O altă mică poveste, mai veche: Acum mai multi ani, pe cînd eram jurist la cîteva CAP-uri din judetul Suceava, am participat la alegerea unui presedinte de CAP. Procesul alegerii era de formă, se stia cine va fi, adunarea generală era condusă si girată de comunistii de la judet, totusi, nici acei comunisti nu au îndrăznit să numească pur si simplu un presedinte, ci au organizat alegeri, măcar de formă.
Consiliul Superior al Magistraturii este, după umila mea părere, ca organ al democratiei din justitie, cam pe unde era România la alegerile prezidentiale din 1990 si 1992. Atîta ne-a dus mintea, asta am ales. Acest Consiliu organizează concursurile pentru presedinti de o manieră absolut formală, birocratică, nu mai spun de apucăturile balcanice“, mai spune, pe site-ul său, judecătorul Morosanu.
În numerele viitoare vom continua prezentarea paginii personale a magistratului bicăjean.

Articol afisat de 1747 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(D. MURARU)
Adaugă comentariul tău la acest articol Comentarii la acest articol:
Adăugat de ochiul_si_timpanul la data 05.03.2007 07:37
sincer la si slobod la...
Nu mai este sincer la si slobod la...? Sa insemne oare ca v-ati trezit din mahmureala? Dati afara vreo doi incurca-lume care nu au al rol decit de a le crea securistiilor acoperiti senzatii tari ca sint foarte destepti, prin comparatie cu prostia angajata, si trimiteti-i la dat cu sapa, daca la altceva nu se pricep...
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Premium UK domain names
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalĂŁ sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective