 Locuitorii „Cartierului Nemþesc“ sînt nemulþumiþi de un proiect al municipalitãþii
• planurile de modernizare a „Cartierului Nemþesc“ sînt contestate de cãtre cei care locuiesc în zonã • „spaþiile din jurul blocurilor vor deveni zone de recreere pentru toþi cetãþenii din blocuri, nu doar proprietatea exclusivã a unora“, susþine viceprimarul Mihaela Stoica • Proiectele de modernizare aflate în atenþia municipalitãþii pietrene, unele dintre acestea începute încã de anul trecut, stîrnesc ºi reacþii adverse. Demolarea construcþiilor ilegale ºi reducerea spaþiilor verzi sînt principalele ofuri ale oamenilor, acestea reprezentînd ºi subiectul unui memoriu primit la redacþie, de la Asociaþia Proprietarilor de Locuinþe nr. 1 de pe strada Margaretelor (din „Cartierul Nemþesc). Dincolo de aprecierile pe care le au la adresa intenþiilor de occidentalizare a imaginii localitãþii, oamenii reclamã opacitatea autoritãþilor, se plîng de faptul cã aleºii iau mãsuri fãrã sã îi consulte, cã folosesc un ton dictatorial etc. De cealaltã parte a baricadei, conducerea administraþiei pietrene considerã cã a fãcut suficientã promovare obiectivelor pe care ºi le-a propus, în cadrul dezbaterilor publice organizate pînã acum, ºi cã cetãþenii nu au fost împiedicaþi sã vinã la Primãrie, pentru a obþine mai multe informaþii. Pe de altã parte, exponenþii locali au subliniat cã, nederanjaþi de nimeni pînã acum, pietrenii s-au obiºnuit sã se foloseascã de domeniul public ca de propriul teren.
Lipsã de comunicare
Locuitorii din zona amintitã sînt nemulþumiþi de faptul cã Hotãrîrea nr. 237/ 2005 - care prevede, între altele, mãsurile luate împotriva celor care executã ilegal construcþii pe domeniul public - nu a fost adusã, în mod oficial, la cunoºtinþa asociaþiilor de proprietari, „pentru analizã, comentarii, stabilirea unor grafice cu termene pentru realizarea ei, precum ºi pentru elaborarea unor documentaþii în vederea obþinerii unor autorizaþii de construcþii“. Ei au mai reclamat cã, prin modul de alegere a cãilor de comunicare, autoritãþile locale dau dovadã de lipsã de respect pentru cetãþeni: „S-a uitat faptul cã cei ce lucreazã în Primãrie sînt aleºi prin votul cetãþenilor ºi primesc remuneraþiile din impozitele plãtite de cãtre aceºtia. La elaborarea Planului de Dezvoltare Zonalã Piatra Neamþ pentru perioada 2006-2013, sloganul Primãriei a fost «Decidem viitorul municipiului împreunã», ceea ce, în prezent, nu se respectã“.
Ca rãspuns aceste acuze aduse de nemulþumiþi, Mihaela Stoica, viceprimar al municipiului Piatra Neamþ, a declarat: „Noi am organizat mai multe dezbateri publice cu cetãþenii, în care ne-am exprimat aceste intenþii. ÃŽn plus, planurile de modernizare pot fi consultate la Primãrie de oricare cetãþean. Nimeni nu i-a împiedicat pe oameni sã vinã ºi sã solicite informaþii“.
„Nu sîntem de acord cu desfiinþarea gardurilor vii“Locuitorii din aceastã zonã a municipiului susþin cã au respectat prevederile Ordonanþei de Guvern nr. 21/ 2002 privind gospodãrirea localitãþilor, conform cãreia „cetãþenii au obligaþia sã asigure îngrijirea locuinþelor aflate în proprietate sau în folosinþa lor, a anexelor gospodãreºti, curþilor, împrejmuirilor ºi sã pãstreze ordinea ºi curãþenia pe strãzi, drumuri, în pieþe, parcuri ºi grãdini, în celelalte locuri publice etc“. De asemenea, pietrenii au declarat cã ºi-au asumat toate obligaþiile impuse printr-o decizie a societãþii de interes local Salubritas, emisã în baza aceleiaºi Ordonanþe de Guvern: „greblarea ºi sãparea spaþiilor verzi; însãmînþarea terenului, acolo unde este cazul; toaletarea pomilor ºi arbuºtilor ornamentali; vopsirea cu var a pomilor ºi bordurilor; îngrãdirea spaþiilor verzi cu balustrade, care sã limiteze accesul necontrolat; mãturarea aleilor de acces“. De asemenea, ei au subliniat cã „aceastã zonã verde, creatã în timp de cetãþenii care locuiesc sau au locuit, a fost apreciatã de turiºtii strãini sau români, caracterizînd-o la nivel de parc ecologic al oraºului“. Din acest motiv, proiectul de modernizare a cartierului - care prevede o lãrgire a strãzilor, ca ºi a trotuarelor - nu este privit cu ochi buni: „Oricare modificare a distanþelor ºi dimensiunilor actualei alei pietonale aduce grave consecinþe siguranþei cetãþenilor din aceastã zonã, sãnãtãþii lor prin intoxicarea cu emanaþii de gaze toxice (...). Impact negativ asupra mediului înconjurãtor, impact negativ asupra omului, solului ºi habitatului“. Cetãþenii sînt de pãrere cã pe strãzile din acest cartier - Caiºilor, Aleea Trandafirilor, Aleea Viorelelor, Aleea Margaretelor - „trebuie interzisã circulaþia rutierã, cu excepþia maºinilor Poliþiei, Pompieri, Salvare, Salubritas, ºi asigurat loc de parcare numai pentru autoturismele arondate zonei“. Locuitorii se tem cã zonele verzi vor fi drastic reduse, situaþie care ar avea urmãri neplãcute: „lipsa protecþiei cetãþenilor care locuiesc ºi circulã în aceastã zonã, cu consecinþele privind creºterea fenomenului infracþional atît asupra cetãþenilor, cît ºi asupra locuinþelor (fenomen nestãpînit de instituþiile abilitate în Piatra Neamþ); posibila revenire la situaþia mai veche, cînd zona era focar de infecþie datoritã transformãrii zonei în WC public, fapt care afecteazã sãnãtatea cetãþenilor ºi a mediului înconjurãtor“. Petenþii cred cã sãnãtatea locuitorilor de aici, majoritatea pensionari, va fi puternic afectatã de schimbarea condiþiilor de mediului, odatã cu desfiinþarea zonei verzi a cartierului. „Nu sîntem de acord cu desfiinþarea gardurilor vii datoritã rolului lor de filtrare aer prin absorbþia gazelor toxice ºi metale grele (din gazele de ardere) ºi de izolator fonic. Lipsa gardurilor verzi va conduce ºi la degradarea terenului prin crearea de parcãri aleatorii care vor distruge spaþiul verde. Lipsa gardurilor verzi transferã impactul nociv al activitãþii stradale direct la nivelul locuinþelor, producînd modificarea gravã a mediului ambiant“, au mai subliniat aceºtia. Reclamanþii au tras concluzia cã „se observã tendinþa de minimalizare a problemelor de mediu faþã de ceea ce înseamnã a face bani“.
Protestului membrilor Asociaþiei nr. 1 de pe strada Margaretelor s-au alãturat Asociaþiile nr. 5, 4, 78 ºi 95: „ÃŽn unanimitate, proprietarii ºi-au exprimat dezaprobarea faþã de iniþiativa edililor oraºului de a trece la distrugerea vegetaþiei ºi spaþiilor verzi actuale care ar avea un impact negativ asupra confortului ºi sãnãtãþii populaþiei, cît ºi asupra aspectului oraºului“.
Viceprimarul Mihaela Stoica considerã cã deranjaþi de aceste proiecte sînt doar o parte din cei care locuiesc aici ºi care vor rãmîne fãrã facilitãþile pe care ºi le-au creat pe domeniul public, de-a lungul timpului: „Spaþiile din jurul blocurilor vor deveni zone de recreere pentru toþi cetãþenii, nu doar pentru unii, aºa cum s-a întîmplat pînã acum. Nu vor mai fi grãdini personale ºi locuri pentru grãtar. Oamenii au confundat, pînã acum, domeniul public cu proprietatea personalã. ÃŽn nici un caz nu ne dorim sã influenþãm în rãu viaþa locuitorilor acestui cartier. Am obþinut avize atît de la Direcþia de Sãnãtate Publicã, cît ºi de la Agenþia pentru Protecþia Mediului. Noi îi rugãm sã aibã rãbdare. Dacã nu le va plãcea, nu vor avea decît sã ne facã reproºuri. Deocamdatã, însã, vrem sã fim lãsaþi sã lucrãm“.
Disputã pe tema situaþiei juridice a terenului
Locuitorii „Cartierului Nemþesc“ - numit aºa pentru cã blocurile din zonã au fost construite pentru specialiºtii germani care au lucrat, la începuturi, pe Platforma Chimicã Sãvineºti - cred cã terenul, despre care se spune cã este inclus în domeniulu public, nu ar aparþine Primãriei Piatra Neamþ: „Prin decretul de expropriere din 1957, suprafaþa de teren cuprinsã între bulevardul Decebal, strãzile Locotenent Drãghiescu ºi George Coºbuc a fost datã pentru construirea unei colonii de blocuri de locuinþe, necesare specialiºtilor strãini ºi români care lucrau la combinatele de la Sãvineºti ºi Roznov. Terenul fiind proprietate de stat a Ministerului Petrolului ºi Chimiei, repartizat combinatului de la Sãvineºti, nu a aparþinut Primãriei Piatra Neamþ“.
ÃŽnsã, exponenþii administraþiei publice locale sînt de altã pãrere: „Terenul a fost proprietate de stat ºi s-a aflat în administrarea Ministerului Chimiei. Specialiºtii germani ºi francezi au locuit aici o perioadã, dupã care au plecat. Locuinþele au intrat, mai apoi, în circuitul comun, în fondul de locuinþe, la fel ca toate celelalte din Piatra Neamþ, iar terenul - în proprietatea publicã“, a subliniat Vasile Viºan, secretarul municipiului Piatra Neamþ.
|
Autentificare
