ÃŽnlocuiri
Din patru în patru ani, românii înlocuiesc: guvernele, prefecþii, primarii, directorii de spitale, de ºcoli, de bãtut apa în piuã, de secete, de inundaþii, de bãtut metanii, de bãtut... bãtut, bordurile stradale, bãncile din parc, inspectorii ºcolari, alþi inspectori, mulþi, regulamentele, ºpaga lor cu comisionul nostru, pîslarii lor cu cizmele noastre, paturile din spitale, ºosetele lor cu ciorapii noºtri, izvorul laptelui ºi al cornului, alte izvoare, ziariºtii la modã, conducerile radioului public ºi ale televiziunii statale, moderatorii de serviciu, consilierii privaþi, consilierele, vivandierele, trotuarele din pavele cu trotuare din pavele, culoarea exterioarã a instituþiilor de stat, impozitele, purtãtorii de cuvînt, ai lor cu ai noºtri, birocraþii vechi cu birocraþii noi, calculatoarele cu altele, prevãzute cu jocuri mai atrãgãtoare, oameni noi la noile calculatoare, tuburi de neon, nocturne sau diurne, antrenorii echipelor de propagandã etc. etc.
De neînlocuit la noi, deci eterne, sînt urmãtoarele: prostia omeneascã, alcoolismul, drumurile cu hîrtoape, cãlcarea generalizatã a legilor, hoþia oploºitã sub diferite nume oneste, obedienþa dezgustãtoare deghizatã în patriotism, birocraþia balcanico-bizantinã vopsitã în albastru cu steluþe ºi imbecilitatea strigãtoare la cer ridicatã la rangul de politicã înaltã. Ecce!
|